Asculta acest articolÎn plus, pe 1 mai este Ziua Armindenilor, când oamenii împodobesc curțile locuințelor cu crengi verzi. “Mentalitatea ţărănească are în centru natura, pe care omul încearcă să o înţeleagă şi cu care încearcă să comunice, să trăiască în perfectă armonie. Uneori reuşeşte, alteori nu. Atunci când se perturbă ceva, ţăranul român apelează la diferite mijloace magice, descântece pentru ca totul să reintre în normal. Unii sfinţi creştini sunt invocaţi în unele descântece care ajută la îndeplinirea dorinţelor lor sau pentru înlăturarea duhurilor rele”, notează Georgiana Livia Cârlan-Antoci în lucrarea “Ţăranul român între forţele naturii şi puterile divine”.
“Astfel era numită ziua de întâi mai, când se sărbătoreşte ziua Sfântului prooroc Ieremia, de la care se trage şi numele acestei zile: Armân sau Irmin den, însemnând ziua profetului Ieremia.
În această zi se împodobesc uşile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilităţii, creanga respectivă fiind numită arminden şi păstrată până la seceriş când, uscată, aprindea focul pentru coacerea pâinii noi. Tot de 1 Mai se practică conservarea vinului vechi, pentru ca vinul să nu facă „floare” se trata cu planta magică a anotimpului, pelinul; cum spune poetul „Pelin de Mai/Venin de Rai”, notează etnologul Ion Ghinoiu în lucrarea “ Obiceiuri de peste an”.
Cu ziua de Constantin şi Elena se spune în popor că începe vara
Sărbătoarea cu data fixă în calendarul ortodox, 21 Mai, ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, este şi data limită calendaristică pentru semănatul porumbului, ovăzului şi meiului. Această zi se mai cheamă în popor, ca fiind Costandinul Puilor, căci se spune că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare.
Cu ziua de Constantin şi Elena se spune în popor că începe vara; cine lucrează în această zi va avea holde şi struguri distruse de către păsările cerului.
Gospodinele au superstiţia că dacă vor lucra în această zi, ulii le vor mânca puii din bătătură. După ziua de Constantin şi Elena nu se mai pune nimic în pământ, fiindcă se crede că degeaba căzneşti, întrucât totul se va îngălbeni ca aurul.
Numită popular “florar” sau “luna ierburilor”, mai este perioada în care practicile agricole sunt în toi. De exemplu, acum se tund pomii deoarece se văd crengile care sunt uscate sau deja năpădite de gândaci sau omizi.
Tot acum în grădini, gospodarii seamănă ridichile de lună, castraveţii, fasolea şi cicoarea. Plantele sunt considerate magice şi fiecare dintre ele este venerată, spun specialiştii în Etnografie şi Foclor. Credinţa populară păstrează obiceiuri despre care se spune că îi feresc pe oameni de boli, îi ajută să se purifice.
În mai se seamănă a doua oară pentru ca oamenii să fie siguri că, din două semănături, cel puţin una va fi rodnică. Pe vreme bună se afumă pomii năpădiţi de omizi, folosind pucioasă presărată pe jeratic. Tot acum, se coseşte şi lucerna, înainte de înflorire, iar de la cartofii vechi care se dau la animale, trebuie îndepărtat colţul care a dat din ei, fiindcă este otrăvitor. Tot în luna mai, cei care mai au vin în butoaie, trebuie să-l scoată şi să-l trateze cu pelin, altfel se va strica.
Totodată, tradiţia populară ne spune că e bine să bei din acest vin pentru a fi ferit de boli tot anul. Se mai spune că roua de seară şi răcoarea lunii mai prind bine fânului, iar luna este bună pentru a se bea pelin.
Tradiţii şi obiceiuri în ziua sfinţilor Constantin şi Elena
În România există o serie de obiceiuri şi superstiții în această zi. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.
În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.
În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul.
În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Fii primul care comentează