Poliţistul de frontieră este obligat să aibă un comportament civilizat, să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine

Asculta acest articol

Începând de duminică, 26 ianuarie, Legea nr. 192/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice a intrat în vigoare, vizată fiind Poliția de Frontieră.

Legea vizează principalele modificări aduse OUG nr. 104/2001, aducând completări şi clarificări atribuţiilor prevăzute de lege, acestea vizând drepturile şi obligaţiile poliţiştilor de frontieră aflaţi în exerciţiul funcţiunii, precum şi drepturile şi obligaţiile cetăţenilor.

Printre măsurile preventive folosite de polițiștii de frontieră pentru asigurarea ordinii și siguranței publice în zona de competenţă se regăsesc legitimarea, stabilirea identităţii persoanelor şi controlul corporal, al bagajelor şi al vehiculelor – atribuţii prevăzute şi în forma anterioară a actului normativ.

Polițistul poate solicita mâinile la vedere

”Astfel, în ceea ce priveşte legitimarea și stabilirea identității persoanei, poliţistul de frontieră era îndreptăţit să desfăşoare astfel de activităţi pe timpul misiunilor specifice şi anterior, dar actualul act normativ clarifică situațiile în care se justifică o astfel de măsură, precum şi dreptul persoanei legitimate de a fi informată verbal, de către polițistul de frontieră, cu privire la motivul legitimării. În plus, sunt stabilite măsurile care sunt necesare pentru stabilirea identităţii unei persoane, iar poliţistului de frontieră i-a fost instituit dreptul de a solicita persoanei legitimate să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, în vederea menținerii unei stări de securitate”, se arată în comunicatul de presă emis de reprezentanții Poliției de Frontieră.

Referitor la efectuarea controlului corporal asupra unei persoane, al bagajelor și al vehiculului în care aceasta se află, pe timpul desfăşurării misiunilor specifice în zona de competenţă, actuala lege defineşte în mod clar scopul în care acesta se realizează precum și modalitățile practice de efectuare, în funcție de tipul acestuia.

Elementul de noutate îl constituie faptul că rezultatul controlului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de poliţistul de frontieră şi de persoana în cauză sau de reprezentantul legal. De asemenea, se instituie dreptul polițistului de a solicita persoanei care face obiectul unui control să adopte o poziție inofensivă, care să excludă un posibil atac. Nu constituie control corporal acțiunea polițistului de frontieră de a deposeda persoana de o armă de foc sau armă albă a cărei deținere este vizibilă sau cunoscută.

Un alt aspect de interes ar fi modalitatea în care o persoană este condusă la sediul unei structuri a Poliţiei de Frontieră Române. Actul normativ stabileşte situaţiile când poliţistul de frontieră este îndreptăţit să adopte această măsură şi reglementează drepturilor persoaneivizate de o astfel de măsură. Şi în această situaţie, activitatea se finalizează cu încheierea unui proces verbal aferent acestei măsuri.

Aceste modificări legislative nu vizează activităţile aferente efectuării formalităţilor de control la trecerea frontierei, derulate în punctele de trecere, atunci când cetăţeanul român sau străin se prezintă la ieşirea sau intrarea în sau din ţară.

De altfel, reprezentanții Poliției de Frontieră subliniază faptul că pe parcursul desfăşurării acestor activităţi în zona de competenţă poliţistul de frontieră este obligat să aibă un comportament civilizat, să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine, respectiv să adopte o atitudine politicoasă şi fermă.