Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Proteste amestecate cu planuri pentru prezidențiale

Editorial Informatia Zilei
În plină campanie electorală guvernul s-a trezit cu mii de protestatari la poartă. Ei nu cer majorarea salariilor, ci scăderea fiscalității.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Aproape jumătate din fiecare salariu mergând la stat niciun guvern nu s-a văzut nevoit să micșoreze uriașul aparat de stat.

La o populație de 19 milioane de locuitori , România are în jur de 1,3 milioane de salariați de stat, iar Polonia la 36,7 miliare are sub opt sute de mii. Exemplele pot continua.

De regulă la proteste se cer majorarea salariilor nu scăderea impozitelor. Statul și-ar permite reducerea fiscalității dacă ar recurge la reforme. În același impozite mai mici ar însemna mai mulți bani rămași în buzunarele salariaților.

Un protest de stradă apărut în timpul unei campanii lasă loc la interpretări. Cine altcineva decât opoziția are interesul de a scoate oamenii nemulțumiți în stradă?

De altfel, premierul Ciolacu a sesizat acest aspect și face trimitere la echipa care a lucrat la documentația PNRR trimisă la Bruxelles.

Primul ministrul PNL, Florin Cîțu a lăsat în seama USR, aflat atunci la guvernare, să întocmească întreaga documentație. Dan Barna a fost atunci acuzat că a lăsat pe dinafară câteva domenii, printre care și agricultura, că a alocat sume imense pentru consultanțe.

Greșelile din Planul Național de Redresare și Reziliență au fost resimțite mai ales după căderea coliției de dreapta PNL-USR-UDMR. S-au făcut multe drumuri la Bruxelles, dar fără mari succese.

Forțând puțin nota am putea spune că protestele din aceste zile ar putea avea în spate forțe politice din opoziție. Curios este că AUR nu are legături strânse cu sindicatele. La rândul său USR a fost acuzat că mai degrabă susține multinaționalele, marele capital, decât sindicatele.

Partidul cel mai apropiat de sindicate rămâne, totuși, PSD. Altfel partidul condus de Marcel Ciolacu nu s-ar putea numi  social democrat. Punând în aceste mod problema se ajunge la o confruntare între stânga și dreapta, în fond între PSD și PNL.

Nu au trecut decât câteva zile din această campanie și deja încep să apară diferende foarte serioase între cele două partide care guvernează împreună și promit să guverneze împreună și după viitoarele alegeri parlamentare.

Va fi posibil acest lucru? Încă din primele zile ale campaniei electorale pentru locale și europarlamentare, Rareș Bogdan aruncă pe piață problema candidatului la președinție. Prim vicepreședintele liberal spune răspicat că Nicolae Ciucă va fi sigur candidatul PNL la președinție. Asta însemnând că sigur va fi viitorul președinte al României.

Cum rămâne cu candidatul prezidențial comun? La fel ca la București, cele două partide nu pot ajunge la o înțelegere. PNL, stând ceva mai prost în sondaje decât PSD, nu-și poate permite să nu se lupte pentru funcția supremă în stat.

Dacă PNL nu dă viitorul președinte, ales în septembrie, va avea mari probleme la alegerile parlamentare din decembrie.

De 20 de ani partidele de dreapta au deținut funcția de președinte al țării. Fără președintele Traian Băsescu, apoi fără președintele Klaus Iohannis, partidele de dreapta, PDL și PNL, nu ar fi avut anvergura cunoscută.

Cu tot sprijinul prezidențial, în ciuda fuzionării, PNL nu este cel mai mare partid din România. Că a fost la guvernare sau în opoziție, cu toate atacurile celor doi președinți, Băsescu și Iohannis, PSD își păstrează locul unu pe podium.

De ce PNL cade mereu pe locul doi, iar PSD rămăne pe locul întâi? Explicația este simplă: pe dreapta există competiție, pe stânga social democrații rămân singuri.

USR, PMP și Forța Dreptei nu sunt singurele partide care se revendică de la doctrine de dreapta. Mai sunt câteva partide mai mici tot de dreapta. Și acestea vor ciupi câteva mii de voturi de la PNL.

Revenind la protestele de stradă, putem spune că nu acestea sunt principalele preocupări ale primului ministru Marcel Ciolacu. PSD stă cu ochii la președinție.

Indiferent de rezultatele la locale și europarlamentare, paridele de dreapta, PNL, USR, PMP, Forța Dreptei, alte partide mici, au prima șansă la câștigarea alegerilor prezidențiale.

Turul doi al prezidențialelor unește toate partidele de dreapta, mai precis întregul electorat de dreapta, majoritar într-o Românie dominată politic de PSD.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Sigla Informatia Zilei

Închiderea unui cerc vicios

Asculta acest articol   PNL și PC au ajuns la capătul răbdării. Nu se mai suportă. Declarațiile dure ale președintelui