Asculta acest articol… şi a făcut apel la o reducere cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, răspunzând astfel criticilor săi, transmite AFP.
“Ne aflăm aici pentru că noi credem în ştiinţă şi o respectăm”, a declarat Sultan Al Jaber în cadrul unei conferinţe de presă la care l-a invitat pe Jim Skea, preşedintele Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC, sau GIEC după denumirea în limba franceză), mandatat de ONU.
“Întreaga activitate a preşedinţiei este focalizată şi centrată pe ştiinţă”, a spus el, la conferința de la Dubai.
“Ştiinţa spune că trebuie să atingem neutralitatea în materie de carbon până în 2050 şi că trebuie să reducem emisiile cu 43% până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la +1,5 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială, obiectivul fixat prin Acordul de la Paris”, a spus Sultan Al Jaber, adăugând: “Am repetat de nenumărate ori că reducerea şi renunţarea la combustibilii fosili este inevitabilă”.
Reamintim că România a semnat aderarea la International Solar Alliance (ISA), un angajament puternic al guvernului român de a sprijini şi promova energia solară ca sursă principală de energie curată şi durabilă.
România s-a alăturat astfel altor 122 de state membre ale ISA, cu scopul de a contribui activ la tranziţia verde globală.
“România se află în zona B europeană din punct de vedere al însoririi şi beneficiază de aproximativ 210 zile însorite pe an şi are cel mai mare potenţial solar din zona de sud-est a Europei – a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Studiile realizate au evaluat potenţialul tehnic solar al României la nivelul a 19,35 GW (25,80 TWh), din care aproximativ 18,05 GW (24,18 TWh) pot constitui o opţiune economică de investit, într-un scenariu cu costuri minime”.
Înfiinţarea unui fond destinat finanţării “pierderilor şi daunelor” climatice în ţările vulnerabile este un pas pozitiv pentru ca omenirea să poată spera la o dezamorsare a tensiunilor financiare dintre Nord şi Sud în paralel cu negocierile dedicate combustibililor fosili, informează AFP.
Această decizie istorică concretizează principalul rezultat obţinut la COP27 în Egipt anul trecut, unde acest fond a fost aprobat în principiu, dar ale cărui detalii nu fuseseră încă definite.
“Felicit părţile pentru această decizie istorică. Este un semnal pozitiv pentru omenire şi pentru munca noastră”, a declarat Sultan Al Jaber, preşedintele COP28.
După un an de dispute, ţările din Nord şi cele din Sud au ajuns pe 4 noiembrie, la Abu Dhabi, la un compromis fragil cu privire la regulile de funcţionare a acestui fond, care ar trebui să înceapă să funcţioneze în 2024.
Madeleine Diouf Sarr, preşedinta Grupului ţărilor cel mai puţin dezvoltate, care reprezintă 46 dintre cele mai sărace naţiuni din lume, a salutat o decizie “de o importanţă enormă pentru justiţia climatică”. “Însă un fond gol nu îi poate ajuta pe cetăţenii noştri”, a subliniat ea.
“De acum, este nevoie ca ţările bogate să anunţe contribuţii semnificative”, a adăugat Friederike Roder, vicepreşedinta ONG-ului Global Citizen, argumentând în favoarea unor noi taxe internaţionale. “Banii există, după cum arată profiturile industriei petro-gaziere”, a adăugat ea.
Potrivit unor negociatori contactaţi de AFP, Uniunea Europeană, Germania, Franţa, Danemarca sunt pe punctul de a anunţa o primă finanţare, în valoare de câteva sute de milioane de dolari. Emiratele Arabe Unite au anunţat imediat o contribuţie de 100 de milioane de dolari.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează