Asculta acest articolPotrivit experţilor companiei, după un an 2022 cu evoluţii mixte – o revenire economică post-pandemică şi o creştere a încasărilor ca urmare a inflaţiei, 2023 a adus reversul medaliei – o scădere semnificativă a vânzărilor în volum în multe sectoare economice şi o accentuare a blocajului financiar, pe fondul neîncrederii tot mai evidente a investitorilor în perspectivele economiei.
Relevante, din această perspectivă, sunt scăderea continuă a producţiei industriale de câteva luni bune şi temperarea tot mai puternică a consumului, principalul motor ale economiei. În plus, un alt fenomen cere s-a accentuat în urma discuţiilor despre creşterea taxelor este dezintermedierea.
În aceste condiţii, multe companii au înţeles necesitatea restructurării afacerilor, pentru a putea rămâne active în mediul de business. “Sunt zeci de firme care, confruntate cu probleme în relaţia cu partenerii de afaceri, au înţeles că, în cadrul unor planuri de restructurare bine definite, îşi pot salva afacerile. Decât să declari insolvenţa, să intri în furcile caudine ale percepţiei negative investiţionale, mai bine discuţi cu creditorii, alegi o firmă specializată în zona restructurării şi împreună creaţi un plan de business predictibil, realist, care să ducă la evitarea falimentului şi la însănătoşirea afacerii”, a explicat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, citat de Agerpres.
Planul de restructurare vizează identificarea surselor credibile de finanţare a afacerii (surse de încasare certe, oportunităţi etc.) şi găsirea unor soluţii optime pentru scăderea cheltuielilor operaţionale.Planul de restructurare este o soluţie optimă pentru firmele care ajung în pragul insolvenţei, incapabile să îşi mai plătească furnizorii, partenerii de afaceri.
În luna august, 82.261 de firme se aflau în dificultate
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, citate în analiza companiei, la nivelul lunii august, 82.261 de firme se aflau în dificultate, în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, cu 17.585 mai multe decât cele înregistrate după primul semestru.
Numărul firmelor care îşi suspendaseră activitatea, la nivelul lunii august, era de 10.139, cu 5,64% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cel al firmelor dizolvate înregistra un nou record al ultimilor ani, de 25.153, cu 9,28% mai multe decât în perioada similară din 2022.
Statisticile arată, totodată, c[ 42.994 de companii au fost radiate în primele 8 luni, iar 3975 au intrat în insolvenţă.
“Cele mai multe probleme de business sunt, cum era de aşteptat, în zona Bucureşti-Ilfov, acolo unde se înregistrau peste 5200 de firme dizolvate, urmate de judeţele Cluj, Braşov, Iaşi şi Constanţa”, arată analiza.
Cauzele acestui număr record de firme cu probleme ţin, pe de o parte, de efectele inflaţiei, iar pe de alta de slaba capitalizare a mediului de business. Două din trei firme din România se confruntă cu probleme financiare în fiecare lună, iar mai mult de 90% dintre acestea nu au capitalul financiar de a rezista unui blocaj financiar mai mare de 2-3 luni de zile.
“Dincolo de inflaţie, de reducerea creditului furnizor, de limitarea accesului la creditare şi creşterea dobânzilor, majorarea taxelor şi impozitelor, de la 1 ianuarie, va avea efecte majore în sectoare sensibile, precum construcţiile şi comerţul”, arată sursa citată.
În contextul schimbărilor fiscale şi al incertitudinii care tinde să se accentueze, economia îşi va desfăşura activitatea cu frâna de mână trasă anul viitor, concluzionează experţii companiei.
Fii primul care comentează