Image 1
Image 2
Acasa

IFPLUS EGALITATE DE GEN

Revizuirea programei școlare dintr-o perspectivă feministă

Proiect de cercetare pentru revizuirea programei școlare dintr-o perspectivă feministă, module privind egalitatea de gen în pregătirea psihopedagogică a viitorilor profesori, formarea responsabililor...
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

…cu egalitatea de șanse din școli, inființarea unei Direcții pentru Egalitate de Șanse și Nediscriminare în structura Ministerului Educației, sunt câteva dintre recomăndarile pentru promovarea egalității de gen în educație, din Egalitatea de gen în educație. Raport de monitorizare a politicilor publice privind egalitatea de gen și violența de gen în sistemul de învățământ din România (2021-2023), realizat de Tudorina Mihai.

 

„Una dintre cele mai des invocate modalități de a depăși stereotipurile, prejudecățile și discriminările de gen din societate este prin intermediul educației formale în unitățile de învățământ, inclusiv cele de formare continuă de-a lungul vieții.
În România, învățământul public rămâne însă un domeniul slab finanțat, în ciuda Programului prezidențial „România educată” lansat în 2016  ce promite ample reforme în educație pentru creșterea nivelului general de educație și a programelor de guvernare care menționează Educația ca prioritate. În anul 2023, de la Bugetul de Stat s-a alocat 2,1% din PIB pentru Educație (32.5 miliarde de lei), departe de procentul de 6% din PIB prevăzut în Legea Educației și de media europeană de 4,7%”, se precizează în raport.

 

„Contextul dificil din punct de vedere material al sistemului public de educație, la care se adaugă opoziția unor grupuri conservatoare și al cultelor, inclusiv din partea Bisericii Ortodoxe Române, explică de ce nu s-au făcut mai mulți pași în promovarea egalității de gen în educație, fie că ne referim la revizuiri ale curriculumului școlar, la politici de prevenire a violenței de gen și de management al situațiilor de violență de gen, la accesul tinerilor la educație sexuală sau la promovarea diversității. La fel de puține progrese s-au înregistrat, din aceleași considerente, și în politicile publice ce tratează rasismul, ura etnică, homofobia ș.a”, se susține în raport.

 

„Sistemul public de învățământ trece prin reforme importante aduse de noile legi ale educației adoptate în 2023: Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Legea învățământului universitar nr. 199/2023. În privința sistemului de învățământ preuniversitar, legea nouă va impune reforme importante în perioada următoare cu implicații și din perspectiva egalității de gen și a violenței de gen: adoptarea unui Plan național de combatere a violenței școlare; introducerea ca teme obligatorii în programele școlare a Educației pentru Sănătate (posibil incluzând și Educația Sexuală) și a Egalității de Șanse; măsuri pentru integrarea în educație a elevelor gravide și a elevilor părinți; adoptarea unei Strategii Naționale pentru Educație Parentală.”
Aceste prevederi și alte politici educaționale sunt prezentate pe larg în raportul de monitorizare.
Recomandări din Egalitatea de gen în educație. Raport de monitorizare a politicilor publice privind egalitatea de gen și violența de gen în sistemul de învățământ din România (2021-2023):

 

1. „Formarea personalului din Ministerul Educației și din Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație; • Formarea de specialitate în domeniul egalității de gen ar oferi personalului din Ministe- rul Educației și CNPEE cunoștințele necesare pentru a integra principiul transversal al egalității de gen (gender mainstreaming) în toate politicile ministerului. Printr-un proces solid de învățare, personalul ministerului și al CNPEE, de la toate nivelurile, ar dobândi cunoștințe teoretice și abilități practice care ar conduce la o transformare în direcția integrării egalității de gen în politicile educaționale și ar capacita angajații să facă față reacțiilor negative conservatoare bazate pe dezinformare.

 

2. Formarea responsabililor cu egalitatea de șanse din școli
• Responsabilii cu egalitatea de șanse numiți în școli în urma adresei Ministerului Educației nr. 154RS/09.09.2021, pot juca un rol important în promovarea egalității de gen la nivelul școlii și în identificarea situațiilor de discriminare și violență de gen, precum și în formularea intervențiilor necesare pentru managementul situațiilor de discriminare și violență de gen. În acest sens, se recomandă o bună formare a acestor responsabili, inclusiv prin furnizarea unor instrumente pentru organizarea de activități extra-curri- culare din sfera egalității de gen – ateliere, jocuri, discuții pe teme precum: eliminarea stereotipurilor de gen, încurajarea fetelor să se orienteze spre discipline tehnice, identificarea comportamentelor sexiste sau violente la nivelul școlii și intervenții pentru remedierea lor etc.

 

3. Înființarea unei Direcții pentru Egalitate de Șanse și Nediscriminare în structura Ministerului Educației
Este impetuos necesar ca la nivelul Ministerului Educației să se înființeze o structură internă de sine stătătoare care să aibă ca atribuții integrarea principiilor egalității de șanse și nediscriminării în toate politicile, programele și proiectele instituției. Ne refe- rim nu doar la principiile egalității și nediscriminării de gen, dar și pe criterii de rasă, etnie, naționalitate, religie, orientare sexuală, abilitate fizică și mintală, venit, mediu de rezidență etc. Cu o expertiză internă solidă la nivelul ministerului, politicile educațio- nale care în prezent sunt insuficient dezvoltate în problematica egalității de șanse și nediscriminării ar putea fi mult îmbunătățite.

 

4. Colaborarea între Ministerul Educației și ANES în proiecte comune
• În prezent, protocolul dintre Ministerul Educației și ANES semnat în 2020 a expirat, fără a produce rezultate suficient de concludente. Colaborarea dintre cele două instituții este extrem de limitată, ceea ce face ca multe din prevederile legale și din strategiile naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, pe aria educație, să nu fie suficient puse în aplicare.
Recomandarea este de a implementa un proiect comun al celor două instituții, eventual finanțat din fonduri europene, care să consolideze co- laborarea dintre cele două instituții, în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale și a strategiilor din domeniul egalității de șanse și al prevenirii și combaterii violenței de gen și a violenței sexuale.

 

5. Înființarea Grupului de lucru interministerial pentru integrarea noțiunilor de egalitate șanse și de tratament între femei și bărbați în programele școlare
• Înființarea grupului de lucru nu este doar la nivel de recomandare, ci reprezintă o obli- gație asumată prin Strategia Națională privind egalitatea de șanse între femei și bărbați 2022 – 2027. Grupul va fi coordonat de Ministerul Educației, ANES și Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație și va avea ca rezultat emiterea unui Ordin al Ministrului Educației pentru includerea în programele școlare a unor noțiuni despre egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

 

6. Derularea unui proiect de cercetare pentru revizuirea programei școlare dintr-o perspectivă feministă
• Se recomandă dezvoltarea de către Ministerul Educației și/sau Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație a unui proiect de cercetare, finanțat din fonduri europene sau din alte surse, care să aibă ca scop revizuirea programei școlare dintr-o perspectivă feministă, având ca rezultat o serie de propuneri concrete de manuale școlare și materiale didactice care nu mai reproduc stereotipuri de gen, analizează critic operele literare în care femeile sunt portretizate într-o relație de subordonare sau ca victime ale violenței, inclusiv ale violenței sexuale și propun includerea în studierea literaturii române și universale a unor autoare, astfel încât să se reducă dezechilibrul de reprezentare de gen în manuale.
Totodată, este necesară revizuirea programei pentru predarea istoriei universale și istoriei românilor, pentru a include informații despre mișcarea de emancipare a femeilor și pentru câștigarea drepturilor civile și politice, precum și informații despre alte evenimente de interes din perspectiva drepturilor femeilor (de exemplu despre politica pro-natalistă a regimului Ceaușescu), și revizuirea altor discipline dintr-o perspectivă a egalității de șanse și de gen.

 

7. Includerea în programele anti-violență în școli a unei perspective de gen, incluzive și intersecționale

• Programele de management al violenței de gen, incluzând managementul bullyingului și al violenței profesor-elev, să includă o perspectivă de gen, incluzivă și intersecțională, pornind de la realitatea că formele de violență afectează în mod distinct fetele și băieții, unele forme de violență, în special cele de natură sexuală, având preponderent victime fete. Violența de gen afectează într-o mai mare măsură fetele din categoriile sociale vulnerabile: din centre de plasament, migrante, sărace, cu părinți plecați la muncă în străinătate, cu dizabilități.
De asemenea, în intervențiile preventive se va ține seama de faptul că copiii percepuți ca „diferiți” sunt mai predispuși să fie victime ale violenței în școli – de la aspectul fizic, culoarea pielii, limba, religia, și, de asemenea, copiii care provin din medii sărace, cu părinți plecați la muncă în străinătate, copiii considerați neconformi cu genul și copiii migranți fiind într-o mai mare măsură expuși riscului de violență școlară.

 

8. Extinderea rețelei de mediatori școlari
• Se recomandă extinderea rețelei naționale de mediatori școlari, ca politică destinată reducerii riscului de părăsire timpurie a școlii în comunitățile rome și în comunitățile sărace și marginalizate. Totodată, este necesar să se facă o monitorizare și evaluare a activităților de mediere școlară și să fie puse la dispoziție programe de formare pentru persoanele care exercită profesia de mediator școlar.
9. Introducerea unor module privind egalitatea de gen și violența de gen în pregătirea psihopedagogică a viitoarelor cadre didactice
• Pentru formarea corespunzătoare a viitoarelor cadre didactice în cel privește modul în care se va aborda egalitate de gen la clasă, inclusiv violența de gen, se recomandă ca în modulele psihopedagogice de formare de specialitate să se regăsească cursuri în acest sens. De asemenea, aceste cunoștințe trebuie să se regăsească și în cursurile de formare continuă a cadrelor didactice.”

 

CITEȘTE ȘI:

Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 a fost prezentată oficial

 

 

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with