Asculta acest articol… România riscă să îşi piardă cel mai important motor al creşterii economice, arată o analiză Frames.
“Scăderea puterii de cumpărare şi accentuarea problemelor pe lanţurile de aprovizionare, ca urmare a măsurilor de plafonare la energie, gaze şi alimente de bază, riscă să ducă România spre un al doilea trimestru consecutiv de scădere economică, adică spre recesiune tehnică”, arată sursa citată.
Cea mai mare inflaţie din UE a fost consemnată pentru a doua lună consecutiv în România şi a diluat puternic veniturile oamenilor, iar efectele se văd în scăderea semnificativă a vânzărilor din comerţ, cel mai important motor al economiei.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, citate în comunicat, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a scăzut, pe ansamblu, cu 17,2% în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna precedentă.
Comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun s-a redus cu 22,2%, vânzările de carburanţi au fost mai mici cu 14% iar comerţul cu produse nealimentare s-a diminuat cu 13,9%.
“Este cea mai puternică corecţie din comerţ din ultimii ani, anticipată de temperarea semnificativă a vânzărilor din lunile anterioare. În luna decembrie, considerată vârful de vânzări de peste an, comerţul cu amănuntul a scăzut, în serie ajustată, faţă de luna noiembrie 2023, cu 0,2%. Datele din ianuarie vin să confirme tendinţa îngrijorătoare”, subliniază analiza.
Compania de consultanţă atrage atenţia că scăderea semnificativă a retailului este cu atât mai alarmantă cu cât vine în contextul creşterilor de taxe intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024. “Majorarea TVA la produsele alimentare sănătoase, creşterea taxelor pentru produsele cu zahăr, băuturi şi tutun, alături de creşterea taxelor pe afaceri şi prelungirea plafonării adaosului comercial au avut un efect de bumerang. În loc să ducă la creşterea încasărilor, au contribuit la scăderea vânzărilor, fapt care demonstrează, dacă mai era nevoie, că atunci când creşti taxele în perioadă de criză, încasările scad vertiginos, un element de manual de economie”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Comerţul cu amănuntul şi distribuţia reprezintă, în esenţă, cel mai important contributor la formarea PIB, 21% în 2022, iar veniturile din acest sector reprezintă circa 40% din totalul veniturilor din economie.
În ultimii 15 ani, sectorul de retail şi distribuţie a plătit taxe şi impozite de 448 miliarde de lei, din care jumătate TVA şi 36% contribuţii pentru muncă. Aproximativ 12% – 13% din toate taxele şi impozitele încasate la bugetul public provin din acest sector.
Sectorul de retail şi distribuţie din România avea peste 800.000 de angajaţi în 2022.
Datele privind evoluţia inflaţiei, anunţate de Institutul de Statistică, vin să confirme că plafonările decise de guvern la energie, gaze şi alimente de bază nu funcţionează, dovadă că avem, pentru a doua lună la rând, cele mai ample creşteri de preţuri din UE, fapt confirmat de datele Eurostat.
“Inflaţia din România este la un nivel dublu faţă de ţările din Vest. În Polonia, o ţară cu care ne place să ne comparăm, inflaţia este de numai 4%, faţă de 7% la noi. Ce au făcut ei şi n-am făcut noi de au o inflaţie mai mică? În primul rând au redus la zero TVA la produsele alimentare şi nu au impus acele praguri de preţuri uriaşe la energie şi gaze. La noi, toate măsurile luate în ultima vreme n-au făcut altceva decât să pună gaz pe focul inflaţiei – România are, de exemplu, cel mai mare preţ la energie din UE pentru companii”, afirmă analiştii.
Conform statisticilor, la o cifră de afaceri de 83 de miliarde de lei în 2022, primii 10 retaileri din România au înregistrat un profit net de 2,5 miliarde de lei. 74 de miliarde de lei au fost cheltuieli cu mărfurile, iar 5,87 miliarde lei au reprezentat salariile celor aproape 80.000 de angajaţi (primii 10 retaileri).
“Limitarea adaosului la produsele alimentare de bază a fost doar un artificiu de imagine. În realitate, mulţi dintre retaileri, mai ales din sectorul comerţului modern, deja practicau un adaos sub nivelul celui stabilit de autorităţi. De aici şi efectele aproape inexistente ale aceste măsuri. Ieftinirile consemnate de INS în perioada plafonărilor au fost în marea lor majoritate conjuncturale, generate de sezonalitate şi de dinamica logisticii”, a declarat Negrescu.
Consultanţii consideră, în context, că dinamica îngrijorătoare a retailului românesc are legătură în primul rând cu scăderea accelerată a veniturilor populaţiei, afectate semnificativ de inflaţie.Chiar dacă, faţă de media europeană, salariul minim în România a crescut în ultimii 5 ani de două ori mai accelerat (65% în Romania, vs 35% în UE), el reprezintă acum doar 54% din salariul minim din UE (vs 45% în urmă cu 5 ani). În România, salariul minim este de aproximativ 663 euro brut faţă de media UE de 1218 euro, explică aceştia.
“Deci, problema vine din dimensiunea salariilor, nu din preţul produselor sau adaosul practicat. Dovadă că, potrivit datelor Eurostat, preţul mediul al produselor de consum din România reprezintă 59% din media UE”, arată analiza.
Fii primul care comentează