Asculta acest articol… nu de reforme, după cum relevă datele din cel mai nou Monitor al Educației și Formării, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană.
În același timp, țara vecină Bulgaria – „vecină” și în coada clasamentului țărilor europene în PISA 2018, care urmează să fie actualizat zilele acestea prin PISA 2022 – apare ca exemplu în privința sprijinului oferit la nivel salarial și profesional cadrelor didactice, cu rezultate semnificative în ultimii ani.
Raport despre România
Monitorul Educației și Formării 2023 analizează rezultatele țărilor în funcție de o serie de ținte-cheie stabilite la nivel UE pentru anul 2030. Documentul include, însă, și un capitol privind Profesia didactică și acțiunile statelor în acest domeniu. România nu se confruntă, în prezent, cu problemele majore din alte țări în ceea ce privește deficitul de profesori și creșterea mediei de vârstă în rândul acestora. Drept urmare, acțiunile ei sunt consemnate sumar în raportul general din Monitor, unde este scoasă în evidență o singură măsură din pachetul de legi adoptat anul acesta – cea privind crearea consorțiilor școlare, prin care sunt puse la comun o serie de resurse, inclusiv cadrele didactice. Raportul privind România, pe de altă parte, consemnează o problemă acută: înainte să treacă în revistă angajamentele din noile legi, primul element notat în privința profesorilor români este „deficitul de personal care deține calificări adecvate reprezintă o provocare majoră în zonele rurale”.
Ce spune monitorizarea privind România, în această privință: „Potrivit datelor oficiale, doar un mic procent de profesori sunt necalificați, cu valori ușor mai mari în zonele rurale. În anul școlar 2021-2022, 2,5% din profesorii din învățământul preșcolar erau necalificați, procentul acestora fiind de 1,6% în învățământul primar, 2,1% în învățământul secundar inferior, 1,7% în învățământul liceal și 4,2% în învățământul profesional (Ministerul Educației, 2022). Totuși, aceste cifre nu reflectă situația mai frecvent întâlnită în școlile din mediul rural, unde numărul claselor este adesea prea scăzut și insuficient pentru a asigura o normă didactică completă de 18 ore/săptămână. Prin urmare, profesorii predau în mod frecvent materii pentru care nu dețin o calificare, situație ce afectează calitatea educației”.
În alte țări se fac reforme
Tot în monitorizarea de țară sunt listate angajamente din noile legi, precum și creșterea salariilor în urma grevei generale – spre deosebire de alte țări unde astfel de creșteri fac parte din negocieri sau din procese de reformă menite să consolideze profesia. Puncte principale din raportul privind situația din România< „În 2023, salariile profesorilor au crescut în medie cu 25 % în urma unei greve de trei săptămâni.” “Noua lege a învățământului preuniversitar include unele măsuri care vizează în mod specific cadrele didactice din unitățile de învățământ aflate în zone rurale și defavorizate.”
“Tendințele de îmbătrânire în rândul cadrelor didactice din unitățile de învățământ din România sunt mai puțin pronunțate decât în UE. Comparativ cu multe alte țări europene în care o proporție semnificativă a personalului didactic se va pensiona în următorii 10 ani, doar 16,9 % din cadrele didactice din școlile din România aveau peste 55 de ani în 2021 (media UE< 24,5%). (…)”.
„România urmărește să consolideze formarea inițială a cadrelor didactice. Modulul pedagogic – care a reprezentat formarea inițială pentru marea majoritate a cadrelor didactice din școli – oferă o pregătire și formare practică foarte limitate. (…) Pentru a depăși această provocare, noul pachet legislativ prevede că viitorii profesori vor fi obligați să urmeze un program obligatoriu de masterat didactic. (…)” „Un cadru nou elaborat de competențe ale profesorilor va orienta formarea, dezvoltarea carierei și certificarea cadrelor didactice. Începând din 2025, va deveni obligatoriu profilul profesional al profesiei de cadru didactic (…)”.
CITEȘTE ȘI:
Salariile profesorilor vor crește din 2024 anunță Ciolacu
Fii primul care comentează