Asculta acest articol
Săptămâna trecută, dobânzile interbancare şi-au accelerat scăderea, cele la 12 luni apropiindu-se de pragul de 7% care este egal cu dobânda de politică monetară a BNR.
Evoluţia poate fi pusă pe seama pe schimbării politicii monetare a băncii centrale care a renunţat de mai multe luni să sterilizeze excesul de lei din piaţă.
Totodată, inflaţia a intrat pe o pantă descendentă iar BNR estimează o scădere la 7% în ultima parte a acestui an.
Cantitatea mare de lei din piaţă asigură o scădere a dobânzilor plătite de Trezorerie atunci când se împrumută, cu sume mai mari decât ţintele propuse la deschiderea licitaţiilor. Finanţele au atras 833,8 milioane lei cu scadenţa în octombrie 2028 şi alte 854 milioane lei scadente în septembrie 2032, la randamente medii anuale de 7,15%, respectiv 7,32%.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,78%, la începutul săptămânii, la 6,71% la sfârşitul ei, nou minim al ultimelor 10 luni
Indicele ROBOR la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,97% la 6,86%, valoare înregistrată vineri. La rândul său indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, care se afla lunea trecută la 7,32% a coborât la sfârşitul săptămânii la 7,12%.
O analiză a Băncii Transilvania arată că printre factorii de risc pentru evoluţia sectorului bancar pe termen scurt se află: “climatul macro-financiar internaţional (inclusiv turbulenţele din sectoarele bancar american şi elveţian) cu impact la nivelul percepţiei de risc, mix-ul intern de politici economice, tensiunile geo-politice şi modificările climatice”.
În ceea ce priveşte perspectivele economice, nivelul consumului intern privat dă semne de decelerare, conform indicatorului Comisiei Europene care măsoară încrederea în comerţul cu amănuntul ce a atins minimul ultimului an, în timp ce încrederea în economie s-a deteriorat în aprilie.
Cursul euro a fluctuat în culoarul 4,9293 – 4,9439 lei, fiind influenţat de cererea locală de valută şi de nivelul extern al aversiunii faţă de risc.
Vineri, piaţa s-a deschis la 4,938 – 4,94 lei iar cotaţiile au intrat apoi pe o pantă descendentă până la 4,929 lei, ceea ce a făcut ca media să alunece la 4,9353 lei.
Euro a crescut marţi la 1,1067 dolari, maximul ultimului an. Vineri, tranzacţiile s-au realizat în culoarul 1,0963 – 1,1045 dolari iar piaţa americană s-a închis la 1,1015 dolari. În piaţa locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,4704 la 4,4915 lei.
Stabilitatea perechii s-a datorat faptului că investitorii aşteaptă şedinţa de politică monetară a Fed, care se va desfăşura miercuri şi joi, în timp ce sistemul bancar american se confruntă cu un posibil faliment al băncii regionale First Republic, după ce acţiunile acesteia au scăzut cu peste 90% în acest an.
Moneda elveţiană a fluctuat în culoarul 0,978 – 0,987 franci/euro iar media s-a mişcat în culoarul 5,0128 – 5,0447 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,0133 lei. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,5661 lei, la începutul săptămânii, la 5,5968 lei, la sfârşitul ei.
Metalul galben a fluctuat pe parcursul săptămânii în apropierea pragului de 2.000 dolari, iar la sfârşitul ei a fluctuat între 1.980 şi 1.994 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca preţul gramului de aur să fie stabilit la 286,4296 lei.
Analiza de mai sus cuprinde perioada 24-28 aprilie 2023.
Radu Georgescu
Fii primul care comentează