Asculta acest articolProprietarii de oi din diverse comune ţin şi pe mai departe de tradiţie şi organizează aşa numitele sâmbre de familie.
Potrivit tradiţiei, sâmbrele din comunele Ţării Oaşului se organizau şi se organizează după Sărbătorile Pascale, de regulă în luna aprilie, după ce oile sunt tunse, iar mieii sunt vânduţi sau înţărcaţi.
Sâmbrele sunt momente şi prilejuri de petrecere, lucru care nu este permis de în perioada postului.
Această reglementare de ordin religios a bulversat în acest an organizatorii sâmbrelor de familie, cu excepeţia celor din Călineşti-Oaş, aşa cum am aflat de la primarul Dinu Birtoc.
Câteva date privind tradiţia
La mică distanţă în timp după Sărbătorile Pascale, şeful de stână, persoana care va avea grijă de oile preluate de la diverşi proprietari îşi tocmeşte colaboratorii – îngrijitorii, după care negociază cu proprietarii de oi condiţiile în care vor colabora pe parcursul anului până în toamnă, când oile vor fi aduse de pe păşunile montane pentru iernat.
Stânele se constituie de regulă din mai multe boteie, care pot însuma 300-400 de oi, imediat după tuns. Se constituie astfel turmele, animalele fiind scoase la păşunat înainte de data sâmbrei tradiţionale. Participanţii la sâmbră sunt proprietarii de oi cu familiile lor, dar şi o serie de invitaţi.
Aşa cum am subliniat, este borba despre un prilej de petrecere, lucru interzis în post.
De la sărbătoare sâmbrei nu lipsesc ceteraşii, dar nici formaţii de muzică uşoară, care vor întreţine atmosfera petrecerii. Printre bucatele care se regăsesc în “meniul” sărbătorii s-au regăsit de-a lungul anilor şi se regăsesc şi acum: şuncă fiartă de Paşte, ouă vopsite, cârnaţ, umplutură de miel, miel la proţap, alături de caşul proaspăt şi urda care sunt pregătite eventual cu o zi înaintea sărbătorii, pentru a fi uşor zvântate şi pentru a putea fi servite oaspeţilor.
În vreme ce găzdoile întind păturile pe iarba crudă pentru a se putea servi masa, proprietarii oilor participă efectiv la muls, la strecuratul laptelui, apoi la măsuriş.
În funcţie de numărul de cenoace şi cupe de lapte înregistrat de şeful stânei pe un răboj – o bucată de lemn de fapt, se stabileşte cantitatea de brânză şi de urdă de care o să beneficieze fiecare propriertar de oi.
Laptele se încheagă, în vreme ce muzica îşi face datoria, cântă şi aşteaptă toţi sâmbraşii să închine câte un pahar de pălincă, după care să se aşeze pe pături pentru a servi masa.
Potrivit tradiţiei, de la această serbare câmpenească de familie nu lipseşte preotul, cel care rosteşte rugăciuni pentru sănătatea oierilor, a îngrijitorilor, a participanţilor la sâmbră, nu în ultimul rând, pentru a feri oile de atacul lupilor sau a altor prădători. Dacă anul este bun, oile au lapte suficient, iar fiecărui proprietar i s-a dat cantitatea de caş, brânză, urdă convenite, iar până în toamnă când oile se aduc acasă de pe munte se mai mulge, se organizează o a doua sâmbră, moment în care fiecare proprietari de oi mai primeşte brânză şi caş peste cantităţile convenite.
În ambele situaţii, sâmbraşii chefuiesc la iarbă Revenind la organizarea sâmbrelor de familie, acestea sunt o tradiţie doar în zona Ţării Oaşului.În alte zone ale judeţului nu se organizează.
Nu a fost o tradiţie în timp, dar nici nu mai sunt oi la populaţiei de ordinul câtorva bucăţi sau a câtorva zeci. Oile se regăsesc şi pe mai departe, dar în ferme de ordinul sutelor de capete. Acestea aparţin unor fermieri, motiv pentru care nu se organizează petreceri precum cea descrisă mai sus.
Sâmbrele de familie din Oaş
Aşa cum anticipam în cele de mai sus, sâmbrele se organizau de regulă după Paşte. Cum în acest an Paştele se va sărbători pe 5 mai, au fost decalate sâmbrele.
Majoritatea sâmbrelor tradiţionale care au fost luate în timp ca model pentru cunoscutul Festival Folcloric de la Huta Certeze, sunt programate pentru luna mai, după Paşte.
Faptul ne-a fost confirmat de mai mulţi primari, dar şi de crescători de oi din zonă. Iată câteva opinii consemnate.
Dumitru Sas, din Certeze, fost viceprimar al comunei, un împătimit al creşterii oilor, fost şef de stână ani la rând, ne-a spus că de la an este tot mai greu să găseşti îngrijitori.
Despre ciobani să nici nu vorbim. În urmă cu mai mulţi ani, organiza sâmbre pentru proprietarii de oi şi invitaţii acestora, dar s-a simţit nevoit să-şi vândă oile.
Nu a rezistat prea mult fără oi. Iar şi-a cumpărat un nucleu de reproducţie şi-l ţine doar de dragul oilor şi pentru a avea brânză pentru familie.
Cu siguranţă şi în acest an se vor organiza 3 sau 4 sâmbre, dar abia după sărbătorile pascale.
Florin Ionici, primarul comunei Cămărzana, a confirmat existenţa oilor în număr mai mic la o serie de localnici, cei care le vor aduna în mai multe turme. Vor fi organizate după Paşte, probabil 3 sau 4 sâmbre. În acest an este o abatere mare de la obişnuitul calendar de organizare a sâmbrelor, care se desfăşurau de regulă în luna aprilie, chiar cu mult înainte Festivalului Folcloric de Huta Certeze.
Dinu Birtoc, primarul comunei Călineşti-Oaş, s-a dovedit convins că, proprietarii de oi o să încalce cutumele, iar până la sfârşitul acestei luni, chiar înainte de Sărbătorile Pascale, se vor organizate poate 4 sau chiar 5 sâmbre.
Şefii de stâne şi proprietarii de oi îşi asumă această abatere de la recomandările bisericeşti cu privire la perioada postului, care ţine până în ajun de paşte. Sâmbrele, aşa cum se estimează, se vor organiza în zilele de miercuri şi de sâmbătă, care nu sunt considerate zile de post.
Am contactat şi câţiva primari din alte zone ale judeţului, din comune în care sunt oi puţine la populaţiei, iar tradiţia sâmbrei a dispărut.
Gheorghe Marian, primarul comunei Săuca, spunea că în zonă, majoritatea oilor se regăsesc în 3 sau 4 ferme. Unele dintre ele numără 500 – 1.000 de capete, dar proprietarii acestora nu organizează sâmbre. În zonă nu există acest obicei.
Incze Ludovic, primarul comunei Halmeu, a confirmat existenţa a câteva mii de oi, la un număr redus de proprietari, dar aceştia nu organizează sâmbre, chiar dacă unii mulg oile pentru a-şi produce brânza necesară familiei pentru tot anul.
Sergiu Crişan, primarul comunei Supur, spunea că au cam dispărut oile de la populaţie.
Cele câteva mii de oi sunt crescute în ferme specializate, aşa că nu sunt motive de a organiza sâmbre, dar nici n-a fost un obicei în zonă.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează