Asculta acest articolRespirația este o funcție uimitoare, despre care încă avem multe de descoperit. Fără să mâncăm putem rezista câteva săptămâni, fără să bem apă, câteva zile, însă fără să respirăm putem supraviețui doar câteva minute, ceea ce ne face să conștientizăm cât este de important ca procesul de respirație să se desfășoare în bune condiții, pentru că el este cel care ne ține în viață în fiecare moment.
Ziua Mondială de luptă împotriva Bronhopneumopatiei Cronice Obstructive (BPOC), este organizată în fiecare an, în a treia zi de miercuri a lunii noiembrie, de Inițiativa Globală pentru Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică (Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease – GOLD), în colaborare cu profesioniștii din domeniul sănătății și cu grupurile sau asociațiile de pacienți cu BPOC din întreaga lume. Scopul acesteia este acela de a crește gradul de conștientizare și de a prezenta noi cunoștințe și strategii terapeutice pentru BPOC la nivel mondial.
BPOC este o afecțiune care se dezvoltă în timp și nu este complet reversibilă. Este o boală prevenibilă și tratabilă, ce afectează bronhiile (bronșita cronică), dar și plămânii (emfizem pulmonar) și face dificilă evacuarea aerului din plămâni, deoarece căile respiratorii se îngustează, determinând dificultăți de respirație, tuse cronică și expectorație. Fără tratament, BPOC determină reducerea prematură și severă a capacității respiratorii și avansează către probleme cardiace, dar și alte boli cronice (astm), ori afectare psihică (depresie), amețeală și confuzie, izolare socială. Cazurile severe necesită oxigenoterapie în mod continuu. Este o boală cu multe fețe care, pe măsură ce progresează, afectează întregul organism. BPOC nu poate fi vindecată, dar poate fi tratată pentru a reduce șansele de complicații și, în general, pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.
Cercetările recente indică faptul că BPOC rezultă dintr-o combinație de factori de risc genetici și de mediu care apar pe parcursul vieții, de aceea este importantă prevenirea apariţiei factorilor de risc, diagnosticarea precoce a bolii precum şi monitorizarea sănătății plămânilor de la dezvoltarea intrauterină până la vârsta adultă.
Dintre factorii de risc identificați pentru BPOC, menționăm: fumatul sau chiar expunerea pasivă la fumul de tutun;expunerea profesională la praf, fum sau substanțe chimice;poluarea aerului din locuinţe (ce apare mai ales în ţările cu venituri mici şi medii și cu niveluri ridicate de expunere la fum);nașterea prematură și infecțiile respiratorii frecvente sau severe în copilărie care împiedică dezvoltarea plămânilor; astm apărut în copilărie; o afecțiune genetică rară, numită deficit de alfa-1 antitripsină, care poate provoca BPOC la o vârstă fragedă.
La nivel național, datele statitice pentru anul 2021, arată că au fost înregistrate 34386 cazuri noi de BPOC care au determinat o incidență prin BPOC de 183.1 la suta de mii locuitori, acestea reprezentând 0,9% din numărul total de cazuri noi de boli ale aparatului respirator. Afecțiunea are o rată de mortalitate crescută, cu 21,8 la suta de mii de locuitori, fiind înregistrate pe parcursul anului 2021 un număr de 4798 de decese.
CITEȘTE ȘI:
Cadrele didactice vor avea atribuții în prevenția fumatului
CANCERUL PULMONAR ÎN ROMÂNIA: Renunţarea la fumat reduce riscul
Fii primul care comentează