Asculta acest articolTulpina este ramificată dând plantei un aspect globulos. Frunzele de la bază sunt cordiforme, nedivizate şi peţiolate. Cele mijlocii sunt tot nedivizate dar sesile, iar cele superioare sunt serat-dinţate şi prevăzute cu spini.
Florile albastre sunt unite în inflorescenţe capituliforme, globuloase. Planta se găseşte prin fânţe, păşuni umede, în zone cu teren nisipos, nu de puţine ori pe marginile drumurilor. Se recoltează părţile aeriene în timpul înfloririi (iulie – septembrie).
Experţii susţin că în scop terapeutic se prelucrează toată planta, mai ales sub formă de decoct. Planta conţine mai multe substanţe benefice pentru organismul uman, denumite saponine, susţin specialiştii fitoterapeuți.
Recomandări terapeutice
Această plantă are o acţiune benefică în cazul afecţiunilor căilor respiratorii, fiind un expectorant puternic.
În plus, scaiul vânăt este un foarte bun calmant local şi este recomandat pentru tratarea unor bronşite, dar şi a tusei. Se poate consuma sub formă de ceai, care poate să fie combinat şi cu alte plante care au efecte medicinale deosebite asupra corpului uman.
Scaiul vânăt se mai utilizează în tratamentul paradontozei, cariilor şi a durerilor de dinţi. În aceste situaţii va trebui să folosiţi un decoct de scai vânăt pentru a face gargară dimineaţa şi seara, iar durerile se vor calma treptat, însă va trebui să vizitaţi cât mai repede medicul stomatolog pentru a remedia problemele dentare.
Experţii în domeniul fitoterapiei afirmă că băile cu decoct de scai vânăt reprezintă un tratament eficace în combaterea efectelor nocive ale artritei şi a infecţiilor care apar mai ales la copii.
De asemenea, trebuie să ştiţi că ceaiul de scai vânăt este foarte eficient în tratarea tusei, astfel încât se recomandă a se bea în fiecare zi, câte 3-4 linguri, îndulcit după gust. În câteva zile, veţi scăpa de efectele problematice ale tusei, spun fitoterapeuţii.
Ceai< se face un amestec în părţi egale de scai v]năt şi frunze de pătlagină. Se fierbe o linguriţă din acest amestec într-o ceaşcă de apă şi cand a dat în clocot se adaugă cimbrişor (cat se ia cu trei degete), se lasă 10 – 15 minute. Se îndulceşte cu miere şi se ia cate o linguriţă în crizele de tuse convulsivă.
Scaiul vânăt se înmulţeşte prin seminţe care se seamănă între lunile martie şi iunie, în ghivece sau în grădină. Răsadurile apar după două săptămâni. Este recomandat, totuşi, ca planta să nu fie mutată pentru a evita să fie afectată de boli şi dăunători.
Planta nu este pretenţioasă, ea putând creşte într-un sol acid, alcalin sau neutru. Ea se dezvoltă cel mai bine în solurile sărace sau doar puţin fertile, într-un loc unde este soare multe ore pe zi.
La înflorire, planta se culege şi se pune la uscat. Aceasta este folosită apoi ca tratament naturist împotriva afecţiunilor sistemului respirator.
Un atuu al acestei plante îl reprezintă rezistenţa la secetă.
Este recomandat ca mânuirea plantei să se facă precut, din cauza spinilor şi marginilor sale ascuţite. O pereche de manuşi de gradină poate fi utilă pentru protejarea mâinilor când lucrezi cu Eryngium în grădină.
Fii primul care comentează