Asculta acest articolDupa ce au observat ca o plimbare in natura il ajuta pe om sa isi reincarce bateriile, cercetatorii au incercat sa afle care este secretul din spatele acestui fenomen.
De-a lungul timpului, au existat mai multe teorii care susţineau ca, de fapt, cheia fenomenului este fie aerul curat, fie linistea. Acum, insa, un nou studiu vine sa susţina ca principalul beneficiu rezulta din modul in care arborii, pasarile si apusul ne influenţeaza, fara a ne atrage atenţia.
Rezultatele, potrivit descopera.ro, au aratat ca cei care s-au plimbat prin parc si-au imbunataţit abilitaţile cognitive. Spre deosebire de cei care s-au plimbat prin oras, voluntarii care s-au bucurat de peisajul impadurit si-au putut aminti o serie de nume si au reusit sa le redea in ordine inversa.
Explicaţia, spune Marc Berman, autorul studiului, sta in distincţia dintre tipurile de atenţie – voluntara, in care ne concentram constient pe ceva si involuntara, in care ceva ne capteaza atenţia.
Capacitatea de a direcţiona atenţia voluntara este esenţiala in viaţa de zi cu zi, dar este usor obositoare. De aceea, specialistii cred ca plimbarea in parc reprezinta o pauza pentru atenţia voluntara, moment in care mintea are o sansa de a rataci fara ţinta. in aceste condiţii, atenţia ne este captata involuntar de unele evenimente sau obiecte din imprejurimi.
In zonele inverzite suntem departe de zgomotele urbane, este mai puţin aglomerat, iar peisajul este mai interesant si capteaza mai usor atenţia. in contrast, zonele urbane sunt aglomerate, zgomotoase si ne forţeaza sa ne folosim neincetat atenţia voluntara .
Dr. Berman recunoaste ca studiile au demonstrat faptul ca o simpla fereastra spre o gradina inverzita sau chiar unele imagini cu peisaje inverzite ajuta la relaxare prin utilizarea mai puţin intensa a atenţiei voluntare, insa susţine ca mediul fizic joaca cel mai important rol.
Unul dintre cele mai important elemente este aerul. Poluarea din aer poate cauza probleme pulmonare sau cardiace, ceea ce, prin expunerea cronica, accelereaza declinul cognitiv. Un alt element, propus de cercetatorii niponi, ar fi emisia de uleiuri esenţiale provenite din arbori.
O serie de studii au scos la iveala faptul ca mersul pe jos timp de doua ore intr-o padure imbunataţeste funcţia sistemului imunitar, reduce nivelul de hormoni de stres si scade tensiunea arteriala, in comparaţie cu plimbari similare prin centrul orasului Tokyo.
Totusi, faptul ca pozele care ilustreaza imagini din natura pot produce beneficii cognitive sugereaza ca cel puţin o parte din efect este mediat de ceea ce vedem. O ipoteza simpla ar fi aceea ca verdele, conţinut de majoritatea peisajelor, are un rol esenţial in relaxare.
O alta ipoteza se refera la existenţa unor modele fractale in cadrul peisajelor naturale (o clasificare matematica care descrie formele complexe ale creaţiilor naturale precum liniile de coasta, lanţurile de munţi si buchetele de broccoli) decat cele simple, cu linii drepte, caracteristice mediului urban.
Fii primul care comentează