Asculta acest articolCu această ocazie a fost omagiat şi pomenit Părintele Arhimandrit Serafim Man, fost stareţ al mănăstirii şi mare duhovnic, de la a cărui trecere la Domnul se împlinesc 11 ani în 12 februarie a.c.
„Am revenit la Mănăstirea Rohia, vatră de spiritualitate şi trăire duhovnicescă de o intensitate deosebită. Mult iubită de credincioşi, de poporul lui Dumnezeu, păstorită de o obşte dinamică, de o obşte tânără, care lucrează cu spor spre slava lui Dumnezeu şi binele Bisericii, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Am revenit pentru că este luna în care ne-a părăsit Părintele Arhimandrit Serafim Man. S-a mutat la Domnul în 12 februarie 2013. Sunt 11 ani şi se potriveşte ca în duminica în care am hotărât să facem pomenirea şi comemorarea părintelui şi aducerea aminte, rugându-ne lui Dumnezeu să-i dea veşnică odihnă, iar nouă multă recunoştinţă şi preţuire pentru toată osteneala, jertfa şi lucrarea pe care a depus-o în slujba Bisericii lui Hristos, iată, să fie duminică, 11 februarie. 11 ani de la plecarea la Domnul şi Dumnezeu a rânduit ca în duminica 11 februarie să facem această comemorare, această sărbătoare. Părintele Serafim a fost un duhovnic blând şi rămâne un dohovnic cu chip luminos, un duhovnic blând şi bun, potrivit pentru blândeţea şi cuminţenia şi evlavia poporului de aici, din Ţara Lăpuşului şi nu numai, că veneau credincioşii din toată Eparhia şi din toată Transilvania ca să se spovedească la Părintele Serafim, pentru că nu era foarte aspru, înţelegând că lucrarea lui Dumnezeu de mântuire a fiecărei persoane nu stă neapărat în multa noastră vrednicie şi nesfârşitele rugăciuni, ci marea credinţă şi nesfârşita nădejde în ajutorul lui Dumnezeu, aşa cum Părintele a înţeles şi aşa cum s-a petrecut minunea cu el, pentru că dacă în ′80 medicii au constatat că are un cancer care a devenit galopant şi în ′83 a fost declarat pierdut de către ştiinţa medicală, fără posibilitatea de a mai fi salvat, s-a întâmplat miracolul, pentru că miracolul ce însemnează: imposibilul care devine posibil, iar imposibilul posibil face numai Dumnezeu, cum a spus Mântuitorul: ce e cu neputinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu. Ajutorul, ocrotirea şi rugăciunile făcute la icoana Maicii Domnului de aici de la Rohia i-au dăruit Părintelui Serafim, i-au redăruit sănătatea şi ani mulţi, încă 30. A trăit încă 30 de ani, deci până în 2013, fiind declarat pierdut delumea şi ştiinţa medicală. Acesta a fost un miracol la care am fost martor. Acum, de ce a îngăduit Dumnezeu ca să fie încercat aşa, cred că multa povară şi marea jertfă pe care a depus-o pentru zidirea construcţiilor importante care se văd şi astăzi în mănăstire: Casa cu Paraclis, Casa Poatului, aducţiunea de apă, amenajarea drumului erau lucrări de o necesitate maximă şi Rohia nu le a vea. Şi apoi, peste toate acestea, a fost hărţuirea la care a fost supus de Securitatea comunistă. Să nu juităm că în 1973, când a devenit stareţ după Înaltpreasfinţitul Justinian, ca ucenic de drept, atunci, în acelaşi an, a venit pentru prima dată şi Nicolae Steinhardtla Rohia, rămânând câte trei luni pe timpul verii până în 1980 şi lucra la biblioteca mănăstirii şi odată cu venirea a început hărţuirea Părintelui Serafim de către Securitatea comunistă şi probabil că frământarea, pentru că se ştie că toţi purtăm cancerul, dar nu se declanşează la toţi decât în urma unor întâmplări nefericite sau atunci când Dumnezeu îngăduie ca să ne întărească în credinţă dacă suntem într-un derapaj al credinţei noastre. Cred că aşa a fost minunea cu Părintele Serafim şi Dumnezeu i-a dat viaţă pentru că a fost nevoie de părinteasca lui povăţuire. Noi eram foarte tânăr, a fost stareţul nostru, al tuturor, inclusiv stareţul meu, şi poporul lui Dumnezeu a avut nevoie de Părintele Serafim, de poveţele lui, de rugăciunea lui, de binecuvântarea şi de iertarea şi dezlegarea Părintelui Srrafim. De aceea, cu multă recunoştinţă şi nostalgică aducere aminte astăzi ne amintim de chipul lui senin, de naturaleţea şi firescul vieţii lui, de felul cum muncea alături de muncitori. Eu aşa l-am găsit când am venit ca frate, mjuncind alături de muncitori şi tot ce a făcut Părintele Searafim pentru ţinut, ca un om natural şi fiu de ţăran, cu mult bun simţ ţărănesc şi românesc şi multă credinţă în Dumnezeu şi iubire faţă de Maica Domnului, de Biserică şi neam. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească.”
Sfânta Liturghie Arhierească
Soborul slujitor al fost alcătuit din Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial filantropic şi misionar, Arhim. Macarie Motorgna, stareţul mănăstirii şi exarhul mănăstirilor şi schiturilor, Arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Mloisei, Arhim. Pantelimon Ilieş, Arhim. Ghelasie Maxim, economul mănăstirii şi consilier silvic, Protos. Serafim Bilţ, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Protos. Varlaam China, Pr. Dr. Florin Stan, protopopul Lăpuşului, Pr. Ioan Socolan, protopopul Sătmarului, Pr. Andrei Pop, inspector social, Pr. Theodor Svane, slujitor la biserica cu hramul „Buna Vestire” din Bergen, Norvegia, Pr. Vasile Hatos, parohul din Rohia, Arhid. Teodosie Bud, consilier economic, Arhim. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. DR. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei „Sfânta Treime”, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol.
La ectenia pentru cei adormiţi a fost pomenit Părintele Arhimandrit Serafim Man, fost stareţ al Mănăstirii Rohia, de la acărui trecere la Domnul se împlinesc 11 ani.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Florian Vois.
Dupăn otpust, credincioşii prezenţi au plecat în procesiune la cimitirul Mănăstirii Rohia unde soborul a oficiat Parastasul pentru Părintele Arhimandrit Serafim Man, la mormântul acestuia, cu lumânări aprinse în mâini şi în sunet de clopote.
Între oficialităţi s-au aflat Mitru Leşe, primarul oraşului Tg. Lăpuş, Tiberiu Urdăreanu, mare binefăcător al mănăstirii şi Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Dr. Vlad Severus Paşca, medic de familie, fost membru supleant în Adunarea Eparhială, Ioan Buda, fost deputat şi senator de Maramureş şi fost primar al oraşului Tg. Lăpuş, Col. r. Andrei Buda, fost comandant al Poliţiei din Tg. Lăpuş, alţi oficiali din judeţ şi din afara lui.
Cuvântul de învăţătură
„Fiecare suntem datori să dublăm darurile lui Dumnezeu, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Viaţa s-o sfinţim în fiecare zi, în fiecare săptămână, în fiecare lună, în fiecare an, sporind puţin câte puţin, sfinţidu-ne şi darurile pe care le avem: vederea, auzul, vorbirea, umblarea, poziţia noastră verticală, suntem privitori în sus, ne uităm către cer, nu să căutăm tot la pământ şi la lucrurile materiale, trecătoare, pe care le lăsăm şi plecăm. Venim, plecăm. Venim fără nimic pe noi, goi, şi aşa plecăm, numai că ne îmbracă din cinste rudeniile, şi plecăm cu mâinile goale. Cu mâinile goale venim, cu ele goale plecăm. Suntem datori să cultivăm darurile pe care ni le-a dat Dumnezeu, că aşa înmulţim talanţii despre care vorbeşte Hristos. Mintea s-o înălţăm spre Dumnezeu şi să cugetăm lucruri mari şi minunate, să percem izvoarele credinţei, să credem în Dumnezeu Cel în Treime şi să-L slăvim: Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh. Să ne cutremurăm de iubirea lui Dumnezeu cea nebună pentru umanitate, pentru că ce tată îşi sacrifică fiul pentru alţii, pentru umanitate prin răstignire? Este o iubire fără margini, încât şi-a dat Fiul să pătimească şi apoi a suportat Dumnezeu pătimirile Fiului. A văzut totul. Au fost împreună şi la Cruce, şi pe Cruce. A fost acolo. Şi să ne cutremurăm de iubirea lui Dumnezeu concretizată în Întruparea, Pătimirea, Răstignirea, moartea şi Învierea lui Hristos. Să admirăm şi să venerăm, să preacinstim şi să ne aplecăm cu recunoştinţă faţă de Maica Domnului, Care S-a păstrat Sfântă şi Preacurată pentru a putea Naşte pe Hristos. Puţine femei de pe pământ ar fi putut face jertfa Maicii Domnului, să-şi păstreze nevinovăţia şi fecioria şi să fie atât de transparentă prin rugăciune încât Duhul Sfânt să se sălăjluiască şi să procreeze pe Fiul lui Dumnezeu. Apoi, cu gura să slăvim pe Dumnezeu, Cu ochii să privim spre cer, cu mâinile să lucrăm cu grabă şi cu spor mântuirea noastră şi cu picioarele să umblăm în calea Evangheliei. Asdta ar însemna a spori talanţii.”
„În duminica a XVI-a după Rusalii, o zi binecuvântată şi de aleasă bucurie duhovnicească, pentru că Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a slujit la sfânta Mănăstire de la Rohia, cu ocazia împlinirii a 11 ani de când Părintele Serafim Man, duhovnicul Rohiei şi al ţinutului de nor al ţării a trecut la Domnul, a precizat Preacuviosul Părinte Arhimandrit Macarie Motogna, stareţul Mănăstirii Rohia şi exarhul mănăstirilor şi schiturilşor. Părintele Serafim Man a fost un om plen de credinţă, de curaj. Spun curaj pentru că a construit foarte mult în perioada comunistă, când nimeni nu dădea aprobare pentru aşa ceva, apoi curajul de a-l fi primit şi de a-l fi călugărit pe Părintele Nicolae Steinhardt aici la Mănăstirea Rohia. Apoi, Părintele Serafim a fost şi un stâlp de rugăciune, un stâlp de foc de rugăciune pentru sfinţia sa, în perioada grea, pentru mănăstire şi pentru toţi credincioşii care au cercetat mănăstirea şi o cercetează şi acum, pentru că avem credinţa că de acolo din biserica triumfătoare se roagă şi mijloceşte pentru noi cei care suntem aici în biserica luptătoare. Îl rugăm pe Hristos Domnul ca să dăruiască multă bucurie şi pace tuturor credincioşilor care au participat la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie de astăzi, tuturor ctitorilor şi binefăcătorilor care ajută şi cercetează mănăstirea noastră”.
Andrei Fărcaş
Fii primul care comentează