Soia modificată genetic revine în atenţia specialiştilor şi a fermierilor

Asculta acest articol

    Recent, deputatul PSD Liviu Harbuz, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, a declarat: „Luând în calcul că ţara noastră a avut cea mai mare suprafaţă cultivată şi are o bogată experienţă în cultivarea soiei modificate genetic, ea ar putea deveni un furnizor important pe piaţa europeană de soia. Din ce-am calculat eu acum şase luni de zile, decizia de recultivare a soiei transgenice în România ar putea genera un boom economic pentru ţara noastră. Practic, economia naţională ar putea creşte (…) cu 3,5 la sută”.  

Cele mai importante companii deţinătoare de drepturi de proprietate intelectuală pentru materialul semincer modificat genetic (în cazul nostru soia) mai au licenţă doar pentru următorii doi ani. Din acest motiv, Harbuz crede că începând cu 2016, situaţia s-ar putea schimba. Trebuie doar ca publicul consumator să fie informat şi să decidă pe măsură.

Se estimează că peste doi ani, chiar se deschide o oportunitate pentru România. Ar fi o şansă în măsura în care se va accepta cultivarea soiei modificate genetic, dar ca să nu se ajungă precum în alte situaţii se impune o dezbatere publică, o amplă campanie de informare. Au avut deja loc discuţii cu Ambasada Statelor Unite ale Americi în România cu privire la această iniţiativă. Consumatorul la rândul său poate fi protejat doar în măsura în care este informat şi educat, consideră deputatul Liviu Harbuz.

Existenţa culturii de soia modificată genetică deschide perspective largi în zootehnie, în special în sectorul de creştere a porcilor. Acest domeniu va conduce la o dezvoltare inclusiv a segmentul de prelucrare a cărnii.

Şansa porcarilor români va fi China, dar nu este de neglijat nici piaţa rusească. Faptul este confirmat inclusiv de conducerea Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Sigurasnţa Alimentelor (ANSVSA).

Deputatul Liviu Harbuz mai susţine că UE preferă să importe anual peste 45 de milioane de tone de şrot din soia modificată genetic, în loc să aprobe dosarul “soia MG” care stă pe masa specialiştilor din octombrie 2005. Se consumă carne de porc şi pasăre hrănite cu acest tip de şrot, precum şi dulciuri şi alte produse care înglobează derivate ale organismelor modificate genetic (OMG), fapt care nu reprezintă obligativitate de a fi menţionate la etichetarea produsului final.