ÎNGRIJITORI DE ANIMALE

Tot mai mulţi crescători de oi renunţă la muls în lipsa forţei de muncă

Dotările moderne actuale cu tablete, telefoane mobile şi te miri ce alte mijloace de comunicare, nu mai sunt o noutate pentru crescătorii de animale şi ne referim aici la ciobani.

Nu sunt comentarii

Asculta acest articol

Da, la ciobani şi nu la îngrijtori de animale. În acest timp presa internaţională cu profil agricol reclamă lipsa sau cel puţin insuficienţa ciobanilor care ştiu să întreţină oile, să le mulgă şi să prepare diversele produse lactate. Până şi italienii caută în România ciobani autentici.

Zilele trecute am remarcat pe o publicaţie online, un dialog între ciobanii care nu-şi găsesc nici măcar îngrijitori, nu ciobani.
După ce se confirmă lipsa persoanelor cu aplecare spre ceea ce înseamnă oieritul şi creşterea caprelor, ciobanii sunt gata să ia o decizie dureroasă, care deja se aplică în unele ferme – renunţarea la muls.
Laptele rămâne să fie consumat de către miei, până la valorificarea acestora.

Nu este cine să mulgă, iar roboţii de muls au nevoie de un anume personal care să-i pună în funcţiune.
Şi acesta lipseşte. Zootehnia nu este domeniul care să prezinte atractivitate pentru o serie de persoane.
Se lucrează zi lumină şi 365 de zile din an, fără pauze.
Dacă soarta laptelui de oaie şi de capră este în pericol, apare problema scăderii în timp a ofertei de produse lactate de calitate, preţuri mult mai mari ca urmare a scăderii producţiei.

Scade oferta de produse lactate de calitate

Soluţia îngrijitorilor este oarecum găsită de mulţi oieri, ba chiar aplicată – folosirea gardului electric.
Dezavantajele acestui compromis, susţin oierii, sunt multiple: este nevoie de om să adape animalele, omul este de nelipsit la mutarea/instalarea gardului electric, nu este asigurată paza oilor şi a caprelor faţă de carnivorele sălbatice: lup, urs şi şacal.
Lista inconvenientelor ar putea continua, dar dialogurile oierilor ar trebui să se constituie în semnale de alarmă trase la adresa autorităţilor.
Renunţarea la mulsul oilor înseamnă pierderi însemnate, alături de cheltuieli mai reduse. Caşul, brânza de oaie şi urda nu au înlocuitori pentru cei care cunosc produsele autentice, iar preţurile de vânzare sunt pe la 45-50 de lei kilogramul de caş şi brânză de oaie şi/sau capră, în zona noastră, dar dincolo de Carpaţi, preţurile sunt cu cel puţin 50% mai mari.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Connect with

ACCIDENT

Coleziune provocată de un șofer de TIR

Șoferul fugar a fost ulterior prins de poliție și a fost întocmit un dosar penal împotriva sa pentru vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

Guvernul a eliminat taxa de 10% pe concediile medicale pentru gravide și pacienții cu afecțiuni oncologice

Guvernul a eliminat taxa de 10% pe concediile medicale pentru gravide, pacienții cu afecțiuni grave și cazuri urgente printr-o Ordonanță de Urgență care vizează sprijinirea categoriilor vulnerabile.

AGLOMERAŢIE LA PETEA

Cod roşu de aşteptare

Suntem aproape de mijlocul lunii august, iar traficul la Vama Petea este sub cod roşu. Fiind în această perioadă, se stă destul de mult timp atât pe sensul de intrare cât şi pe cel de ieşire.