Asculta acest articol…. vor deține cel puțin competențe digitale de bază până în 2030. Așa spune un proiect de „Plan național de acțiune privind deceniul digital pentru România”, pus în transparență săptămâna trecută, document care nu descrie nicio măsură nouă, ci diverse planuri adoptate deja și unele idei generice, pentru a crește nivelul competențelor digitale de bază, competențe care, în țară, sunt situate mult în urma mediei europene.
50% dintre cetățenii români cu vârste între 16 și 74 de ani – sau 6,71 milioane de persoane – trebuie, conform obiectivelor de țară, să aibă competențe digitale de bază în 2030. Ținta este mult peste nivelul actual, care plasează România pe ultimul loc în rândul țărilor europene. Dacă, potrivit celor mai recente date Eurostat, 55% dintre cetățenii UE cu vârste între 16-74 de ani au în prezent competențe digitale generale de bază, în România nivelul este de doar 28%.
Situația este semnalată, ca punct de plecare pentru întărirea competențelor digitale, și în proiectul Planului de acțiune „Deceniul digital”, pus în consultare de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României: „În prezent, doar 28 % dintre cetățenii români dețin competențe digitale de bază, cu 22% sub obiectivul României de 50 %, stabilit pentru anul 2030. Pe baza evoluției istorice a scorului DESI începând din 2016, se preconizează că, până în 2030, ponderea cetățenilor români cu competențe digitale de bază va ajunge la 38 % (o rată de creștere de 1 % pe an). Pentru a atinge obiectivul asumat de 50 %, este necesară o rată medie anuală de creștere de 3,1 puncte procentuale. Acest lucru implică punerea în aplicare a unor măsuri sistematice de politică în anii următori pentru a ajunge la cea mai mare parte a populației și pentru a elimina lacunele existente în ceea ce privește competențele digitale de bază.”
Documentul listează o serie de „provocări în calea transformării digitale”, inclusiv în ceea ce privește Educația. În acest domeniu, principalul element consemnat este cel al abandonului școlar, în privința căruia România se află pe ultimul loc în UE. Proiectul de plan de acțiune notează atât problemele legate de acest subiect în învățământul preuniversitar, cât și scăderea numărului de studenți și observă că „există o nealiniere perceptibilă între sistemul educațional și cerințele de competențe de pe piața forței de muncă. Toate aceste aspecte sunt amplificate de o subfinanțare a sectorului educației”. Dar nu este menționată nicio măsură specială pe această temă care să fie aplicată de acum încolo, în cadrul celor listate ca parte a planului de acțiune. E menționată, contextual, doar existența Programului național de reducere a abandonului școlar și a unor programe dedicate cadrelor didactice, precum PROF sau CRED.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează