Asculta acest articol…. planurilor-cadru pentru liceu, mult întârziate. „Este reclamată de multă vreme încărcarea pe care o avem și faptul că deja elevii petrec foarte multe ore la școală”, a spus ea în acest context. Ce înseamnă, însă, „foarte multe ore” de școală? Datele europene și cele ale Băncii Mondiale arată statistici aparent paradoxale în ceea ce privește timpul petrecut în școli de elevii din România: mai puține zile decât în alte țări europene, dar cu mai multe ore în învățământul obligatoriu și cu lungi perioade efectiv irosite.
În conferința de presă susținută luni, Ligia Deca a fost întrebată despre planurile-cadru pentru liceu, și așa mult întârziate, care au fost anunțate pentru începutul acestui an, dar care nu sunt finalizate nici în martie. Ea a invocat, în răspunsul ei, existența unor principii pentru elaborarea planurilor-cadru, care nu au fost îndeplinite cumulativ, până acum: să se simtă o „aerisire a planurilor-cadru și a programelor școlare”, să existe o personalizare și „opționalitate” mai mare, mai ales pentru ultimii doi ani de liceu, respectiv atractivitatea rutei învățământului tehnologic.
Ligia Deca a inclus, astfel, evitarea unei încărcări orare și „aerisirea” planurilor-cadru, din punct de vedere al orelor de școală, drept un pilon pentru elaborarea viitoarelor programe de liceu: „Atunci când am mai fost întrebată recent despre planurile-cadru, am enunțat niște principii pe care le-am avut în vedere și pe care le-am și prezentat grupurilor de lucru atunci când ne-am întâlnit inițial, după ce au fost formate, cu coordonatorii acestor grupuri de lucru. Și am rugat, pe de o parte, să existe o aerisire a planurilor-cadru și a programelor școlare, pentru că este reclamată de multă vreme încărcarea pe care o avem și faptul că deja elevii petrec foarte multe ore la școală. Deci, am spus că, indiferent de variantele care vor rezulta din munca experților, nu putem să avem un plan-cadru care înseamnă o încărcare suplimentară orară pentru elevi. (…)”
Ce înseamnă, însă, această încărcare, conform evaluărilor internaționale și monitorizărilor europene?
România: ani școlari scurți, cu ore multe față de alte țări europene și cu eficiență scăzută. Raportările la nivel european cu privire la timpul petrecut de elevi la școală țin cont de o serie de parametri și, drept rezultat, ele oferă indicii aparent contradictorii cu privire la situația timpului de școlarizare pentru copiii din România. Până recent, principalele monitorizări ale rețelei europene Eurydice vorbeau despre lungimea anilor școlari, dar ultimele raportări au vizat timpul dedicat vacanțelor. În același timp, alte evaluări iau în calcul numărul efectiv de ore dedicate școlii în învățământul obligatoriu.
Dacă România se numără printre ultimele în ceea ce privește lungimea anului școlar/ a vacanțelor, ea este printre primele din Europa când vine vorba despre orele petrecute la școală de elevi, atât în întregul învățământ obligatoriu, cât și anume în învățământul liceal. Printre motivele acestor diferențe: faptul că România are printre cele mai lungi perioade de învățământ școlar obligatoriu (13 ani), dar și îngrămădirea programei în mai puține ore de școală decât în alte țări.
Astfel, cel mai recent raport Eurydice cu privire la organizarea programului de școală în Europa, publicat în septembrie 2023, arată că în actualul an școlar România figurează în top 5 al țărilor europene cu cele mai multe zile de vacanță (120), după cum a semnalat Edupedu.ro într-o analiză pe această temă. Țara este depășită, la acest capitol, doar de Malta, Letonia, Estonia și Franța.
Situația de anul acesta nu este una aparte: România s-a aflat continuu în coada țărilor europene – vezi situația din 2022-2023 (top 3 țări cu cele mai multe zile de vacanță) sau sau 2021-2022 ( top 4 țări cu cele mai puține zile de școală) din Europa.
Pe de altă parte, într-un alt raport, tot rețeaua europeană Eurydice a plasat România pe primul loc pe continent, din punct de vedere al numărului de ani de școală, calculați în ore de școlarizare, în învățământul obligatoriu. Astfel, în raportul “Recommended Annual Instruction Time in Full-time Compulsory Education in Europe”, publicat în iunie anul trecut și despre care Edupedu.ro a scris pe larg aici, România apare cu cel mai mare număr de ore de instruire (11.650).
Cum se explică acest lucru? Pe de o parte, arată același document, România apare în topul țărilor cu cei mai mulți ani de învățământ obligatoriu – școală primară, gimnaziu și liceu (13). Pe de altă parte, evaluarea ia în calcul doar curriculumul obligatoriu, care în alte țări este mai restrâns decât în România, oferind mai multe materii opționale și mai multă flexibilitate curriculară. Totodată, materia este condensată într-un număr mai mic de zile de școală, cu impact asupra felului cum este predată materia.
Situația se menține la nivel liceal. În cazul acestui ciclu, mai mai puține țări europene sunt reprezentate în analiza Eurydice, fie din cauza lipsei de date raportate, fie din cauza faptului că este luat în calcul doar învățământul obligatoriu, care nu se întinde până la ultimele clase în toate sistemele europene. În cazul liceului, România figurează cu 1.012 ore în anul școlar 2022-2023, fiind depășită doar de Spania (1.061 de ore). Pragul este mult superior altor țări, unde numărul minim recomandat de ore de instruire pentru liceu, în învățământul obligatoriu, este de circa 800-900.
În articolul prin care Edupedu semnala această situație în iunie 2023, era subliniată și eficiența școlarizării în România, conform Indicelui Capitalului Uman publicat de Banca Mondială. Potrivit analizei BM, bazată pe date actualizate în 2020, un copil din România se poate aștepta să petreacă 11,8 ani în sistemul de învățământ. Pe de altă parte, dacă se ia în calcul învățarea efectivă, timpul este de doar 8,4 ani. Aceasta înseamnă că 3,4 ani sunt irosiți în sistemul școlar din România. Situația este doar ușor mai bună decât cea semnalată într-un raport din 2018, când Banca Mondială arăta că, din 12 ani de școală, elevii români învățau doar 8.
CITEȘTE ȘI:
În timpul vacanței din Malaezia, regele Harald al Norvegiei a întâmpinat probleme de sănătate
Fii primul care comentează