Image 1
Image 2

EVENIMENT

Tudor Arghezi. Iubite Mihai Beniuc

În timpul ultimei ședințe de la Academie, am avut plăcerea să aud pomenindu-se de câteva ori numele lui George Mihail Zamfirescu, un talent literar concret.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

S-au împlinit 16 ani de la moartea acestui uitat. Editura de Stat pentru Literatură și Artă e pe cale de a-l scoate din mormânt, publicând în scrierile lui, fără ca familia să se poată atinge de o singură lescaie măcar, din vânzarea lor, drepturile de autor fiind în cazul Zamfirescu perimate.
Am cunoscut pe Tovarășa lui Zamfirescu, o femeie nobilă de atitudine și un mare model de soțe și mamă. Ea primește de la Fondul Literar o pensie de 350 de lei, din care e obligată să mai piardă o fracțune, plătind prin rețneri mensuale, o datorie asupra căreia este de discutat. Văduva poetului Macedonski, decedată, sărmana, de curând, primea o cuvenită și binecuvântată pensie de 950 lei.
Dacă se ia drept criteriu, valoarea celor plecaț dintre noi, criteriul larg aplicabil și lui Zamfirescu, căruia nu i-a lipsit decât vreo câțva ani de viață pentru exprimarea pe toate dimensiunile și deplin a personalități lui.
Iubite poet, fă cum e mai bine. Faptele noastre cele mai însemnate nu vin numai de la condei, pensulă și vioară, ci de la inimă și bunătate.
Al tale dumitale cu dragoste veche, mereu întinerită,
București 9 februarie 1956

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns