Asculta acest articolNicolae Ciucă merge pe aceeași idee. Când scopul politic este asigurarea stabilității în țară, nu contează culoarea politică.
Campania electorală pentru alegerile europarlamentare trece fără să lase urme adânci în urma ei. Eclipsată de alegerile locale, aproape că nu s-a văzut.
În schimb electoratul din țările UE în care alegerile nu au fost comasate a asistat la dezbateri interesante. Social democrații, de exemplu, au atenționat-o pe Ursula von der Leyen că dacă va face un pact cu partidul italian a lui Meloni nu o vor vota pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.
S-au dezbătut multe probleme climatice și sociale care nu ar trebui separate. Unii candidați au susținut mașinile electrice, alții mașinile cu hidrogen.
Industria auto este un domeniu în țările UE în care lucrează în jur de 15 milioane de oameni, iar sute de milioane se folosesc de mașini. Nicio discuție pe aceasta temă în România.
Dialogul social, politicile de tranzacție ecologică, problema apărării, înarmarea, securitatea Europei, agresiunea Rusiei, migrația, procedurile de acordare a azilului și nu în ultimul rând apărarea democrației și a statului de drept, au fost teme supuse unor dezbateri publice tensionate.
Au europenii alte priorități, alte preocupări decât electoratul român? Ne plângem că țările dezvoltate vorbesc despre o Europă cu două viteze, dar se pare că singuri ne complacem să mergem încet, doar în prima viteză. Și deseori în marșalier.
Suveranismul, extremismele de stânga și de dreapta, la fel de periculoase, au fost teme care au adus în prim plan politicile lui Viktor Orban care după standardele UE a abolit democrația în Ungaria.
Frica de război, incertitudinea socială și economică, inflația, împrumuturile, dar și nivelul taxelor au fost dezbătute la toate nivelurile sociale, de toate partidele și candidații înscriși în cursa electorală.
Nimic din toate acestea în România. Campania pentru alegerile locale a surclasat campania pentru europarlamentare. Vina nu este a alegătorilor și nici a candidaților la alegerile locale. Vina o poartă candidații pentru Parlamentul European care au lăsat tot greul pe umerii partidelor din care fac parte. Eurocandidații știu că vor fi votați din inerție. Cine pune ștampila pe candidatul la primărie sau la consiliul județean va arunca ștampila și pe listele pentru europarlamentare.
Dacă vor exista diferențe mari între rezultatele de la alegerile locale și cele europene, în special la PSD și PNL, acest lucru va conduce la o nouă rundă de certuri între cele două partide, mai ales la nivelul județelor.
Înainte cu doar trei zile de alegeri vedem că liderii PSD și PNL transmit mesaje de pace politică. Aceste mesaje de la vârf nu exclud atacurile din partea de jos a piramidei politice. La firul ierbii peneliștii și pesediștii continuă bătălia pentru fiecare vot.
Metodele de convingere sunt în general aceleași. În fond toți candidații la funcția de primari, la președinția consiliului județean vor același lucru: dezvoltarea localității, respectiv dezvoltarea județului.
Toți candidații știu că atragerea de fonduri europene este cheia succesului. Cu atât mai mult, ar fi fost necesar formarea unor echipe mixte, formată din candidați locali și candidați europeni. Nu a fost să fie.
O dată viitoare nu va exista foarte repede pentru că un mandat de primar, de președinte de consiliu județean și de consilieri, este de patru ani, iar mandatul de europarlamentar este cinci ani.
Fii primul care comentează