Asculta acest articol
După primul război mondial, revoluția bolșevică a lui Lenin și cel de-al doilea război mondial, destrămarea URSS-ului este unul dintre cele mai importante momente istorice ale secolului 20.
Desființarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste a fost posibilă datorită viziunii unui om. Se chema Mihail Gorbaciov. Ajuns în anul 1985 secretar general al partidului comunist, inițiază două reforme radicale pentru un regim comunist, una de transparență, glasnost, alta de restructurare, numită perestroica.
Odată presiunea asupra țărilor din blocul socialist scăzută, încep o serie de mișcări sociale și politice care vor duce la căderea regimurilor comuniste din Germania, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, ultima și cea mai sângeroasă revoluție anti-comunistă având loc în România.
Se zvonea în timpul glasnostului că Ion Iliescu ar fi fost coleg cu Gorbaciov și era un posibil înlocuitor al lui Ceaușescu. Adevăr sau legendă, cert este că Ion Iliescu i-a luat locul lui Nicolae Ceaușescu, dar nu s-a dovedit atât de curajos în implementarea unor reforme ca Mihail Gorbaciov. Din motive încă insuficient explicate, în anul 1991 Gorbaciov își dă demisia din funcția de secretar general al Partidului Comunist și decretează dezmembrarea URSS. Rând pe rând și-au declarat independența și s-au format actualele republici din fostul spațiu sovietic. Cea mai mare dintre ele, Federația Rusă, a moștenit arsenalul nuclear.
Dacă nu se desființa, URSS ar fi devenit teatrul de război al numeroaselor conflicte inter-etnice ținute sub control de regimul dictatorial sovietic. Câștigându-și independența, statele nou formate au rămas în bună parte sub sfera de influență a Cremlinului.
Puternic militarizat, sistemul politic al fostei Uniunii Sovietice s-a perpetuat. Au izbucnit câteva războaie, culminând cu cel din Ucraina. Puține republici au pornit pe calea democratizării. Rusia, după Elțân, a redevenit un stat autoritar condus cu o mână de fier de un fost ofițer KGB, Vladimir Putin.
La 30 de ani de la destrămarea imperiului bolșevic, a unui regim totalitar instaurat de Lenin, dus la paroxism de Stalin, Rusia nu a reușit să devină un stat democratic, așa cum l-a prefigurat Mihail Gorbaciov.
Demolatorul URSS-ului, laureat al premiului Nobel pentru pace, în anul 1990, părăsește această lume cu regretul că viziunea lui a fost deturnată mai ales de Vladimir Putin.
Ciudat este că imediat după desființarea URSS-ului, popularitatea reformistului Gorbaciov a scăzut dramatic. În anul 1996 a participat la alegerile prezidențiale din Federația Rusă, dar a obținut un scor extrem de mic, de sub 1%. Înființează un partid social democrat, dar nu reușește să-l impună ca o forță politică.
Marele reformator, omul care a marcat sfârșitul secolului 20, a pus capăt războiului rece, a semnat un tratat de neproliferare a armelor nucleare, nu mai conta pentru populația Federației Ruse. Își jucase rolul, a provocat o ruptură istorică, lumea merge mai departe altfel decât a gândit-o el.
Cele două blocuri sunt pe cale de a institui un nou război rece, dar extrem de fierbinte din punct de vedere economic.
Mihail Gorbaciov a demonstrat că un singur om poate schimba destinul unei țări, în cazul lui, destinul unui continent. De aceea liderii mondiali deplâng moartea acestui om și îi aduc un ultim omagiu.
