Asculta acest articolParafrazându-l pe dr. Vasile Lucaciu care, referindu-se la Ştefan Tisza, personaj de o rară inteligenţă, dar cu o mentalitate medievală, constata că oamenii mari fac greşeli mari, iar oameni mici greşeli mici, s-ar putea spune că partidele mari fac greşeli mari, iar partidele mici fac greşeli mici. Într-o sută de ani politica nu s-a schimbat în esenţa ei. Partidele mari făcând greşeli, afectează un număr uriaş de oameni. Cele mici, dacă greşesc, greşelile se răsfrâng doar asupra lor.
În aceeaşi logică intră de data aceasta candidaţii partidelor mari. PNL, partid mare, ezitând la desemnarea candidatului pentru Primăria Bucureşti, nu şi-a făcut doar sieşi rău, ci a afectat opţiunile de vot a sute de mii de bucureşteni. Mergând pe fir, spre reşedinţele de judeţ, desemnarea unui candidat din partea unui partid mare are alt efect asupra alegătorilor decât desemnarea unui candidat al unui partid mai mic. Pentru simplul fapt că şansele unui candidat la o primărie cresc direct proporţional cu dimeniunea partidului din care face parte.
Întrebarea care se pune este dacă s-a făcut o bună alegere a candidaţilor? La Satu Mare majoritatea candidaţilor la primărie sunt preşedinţi de organizaţie, municipală sau judeţeană. Prin însăşi poziţia lor politică se induce ideea că votul va fi politic. Dorel Coica este preşedintele organizaţiei municipale PSD. Kerekenyi Gabor este omologul său la organizaţia municipală UDMR. Adrian Cozma este copreşedinte PNL. Ioan Opriş este liderul organizaţiei judeţene UNPR. Adrian Ştef este preşedintele organizaţiei municipale ALDE. Alţi candidaţi, chiar dacă au funcţii în partidele lor, sunt mai puţin cunoscuţi ca oameni politici, Adelin Ghiarfaş, PN|CD, Nicolae Ciorba, PND. În eventualitatea pierderii alegerilor, ei nu afectează un mare număr de persoane întrucât partidele lor au mai puţini membri. Candidatul independent Horea Anderco, va câştiga sau va pierde de unul singur.
Luaţi ca grup, candidaţii la Primăria Satu Mare sunt foarte diferiţi. Avem în faţă un grup eterogen. Candidaţii sunt de formaţii diferite, vin din medii diferite. Teoretic, ei cuprind o arie vastă de preocupări. Oamenii au de unde alege. Poate mai puţin reprezentat este omul de cultură. De altfel, partidele şi-au pierdut demult dimensiunea culturală. Dacă s-ar da un examen de cultură generală, o foarte mare parte dintre candidaţii la primării nu ar lua notă de trecere. De fapt, ce trebuie să ştie un primar? Este un loc comun să spui că trebuie să fie un bun gospodar. Un primar trebuie să aibă o atenţie distributivă ieşită din comun. Pentru că problemele sunt multe şi mărunte, iar el trebuie să le vadă pe toate, în acelaşi timp. Trebuie să aibă un simţ al priorităţilor, şi capacitatea de a lămuri şi pe alţii că priorităţile expuse de el sunt cele ale comunităţii. Dar toate calităţile unui candidat de primar pălesc în faţa programului pe care îl are partidul din care face parte. Până la urmă, chiar dacă votul este uninominal, responsabilitatea cade pe umerii partidului din care face parte.
Mai mult decât atât, rezultatele partidului se răsfrâng asupra candidatului. Este cazul PSD care încă se hrăneşte electoral din realizările Guvernului Ponta. Din păcate pentru PNL, nu se poate lăuda cu rezultatele guvernului de tehnocraţi pe care îl susţine. Astfel, candidaţii acestui partid sunt nevoiţi să se bazeze doar pe forţele proprii. Este şi cazul candidaţilor altor partide.
