Asculta acest articolKlaus Iohannis apare în cele mai neașteptate locuri, în cele mai omenești posturi, însă care trec drept stranii pentru postura unui președinte.
Nu sunt prea multe astfel de întâlniri de gradul trei. Fostul primar de Sibiu pare un tip taciturn. Socializează cu internauții, preferând să iasă în mijlocul oamenilor rar. Face băi de mulțime din când în când, mult mai rar decât predecesorul său. Vorbește rar, uneori apăsat.
Transmite mesaje pe Facebook, mai puțin luate în seamă decât cele pe care le transmite de pe bicicletă.
S-a observat de mai multe ori că îi place să se plimbe pe bicicletă.
Apariția președintelui pe bicicletă în mijlocul Bucureștiului a făcut senzație. Cu atât mai mult a fost remarcată cu cât s-a oprit și a răspuns la întrebările ziariștilor. Numărul mare al acestora arată că plimbarea a fost aranjată.
Ne aflăm, așadar, în fața unei plimbări electorale pe bicicletă. Președintele se află în penultimul an al mandatului. Anul viitor vor avea loc alegeri prezidențiale. Pentru orice candidat – fie el președinte sau primar – ultima perioadă a mandatului este decisivă. Alegătorii observă, analizează și își fixează opțiunile din timp.
Din modul în care se comportă, din tot ce face, se vede foarte clar că lui Klaus Iohannis îi place poziția de președinte.
Pe parcursul mandatului i s-a reproșat că este prea lent, că nu se implică la fel cum o făceau alți președinți, dar i s-a imputat și că nu și-a exercitat rolul constituțional de mediator.
Din scurta conferință de presă cu mâinile pe coarnele bicicletei, președintele Iohannis a răspuns la întrebări puse ca la carte.
Așadar, convenite din timp. Una dintre ele, deși pare minoră, a fost esențială pentru transmiterea mesajului că vrea încă un mandat.
Ea se referea exact la mediere. Președintele s-a oferit să medieze conflictul dintre Guvern și BNR. Este printre foarte puținele ocazii când președintele mediază între instituțiile aflate în conflict.
Restul întrebărilor au fost în consens cu agenda zilnică: mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim, sesizarea la CCR privind revocarea șefei DNA, banii de salarii, măsurile anti-economice luate de PSD etc. În toate cazurile s-a pronunțat clar împotriva adversarilor cunoscuți, coaliției majoritare PSD-ALDE, guvernului pe care îl girează aceste partide.
Nu există nicio îndoială că Iohannis nu va urma direcția în care a mers fostul președinte Emil Constantinescu, refuzând să mai candideze pentru un mandat. Singura întrebare este dacă va accepta, sau dacă va fi propus, pentru funcția de președinte al Consiliului European. Anul viitor, după cum se știe, România preia președinția acestei instituții europene.
Decizia lui va depinde în mare măsură de sondaje.
Dacă va reieși că are șanse pentru încă un mandat foarte probabil va candida. Merită remarcat și faptul că opoziția nu are un alt candidat redutabil. Se vorbește că ar putea candida Laura Codruța Kovesi. Despre o altă variantă nu s-a vorbit în zona dreptei. Un președinte de dreapta este vital pentru perioada următoare.
PSD a devenit o forță politică periculoasă din cauza prea multor măsuri populiste luate. A tras România de pe linia firească a unei dezvoltări economice sănătoase. Din această pricină este nevoie de un președinte de dreapta, de un Klaus Iohannis mai implicat în jocurile politice pentru a putea impune un guvern de dreapta.
