Image 1
Image 2

Un sondaj făcut ca la carte

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

    Aflăm dintr-un sondaj făcut la comanda PMP că în România există patru partide mari. Până de curând existau doar trei.  De la început trebuie precizat că este un sondaj special, în sensul că, în viziunea realizatorilor, sunt prinse doar partidele care contează. Avem, așadar, patru forțe politice. PSD, PNL, PMP și PDL. Primul are o cotă de 40%, urmat de PNL cu 12%, PMP ocupă un onorabil loc trei cu 11%, iar cel din coada clasamentului, PDL, cu 9 procente. Lipsesc UDMR, Forța Civică, PP-DD și alte partide considerate prea mici pentru a fi luate în seamă. Însuși președintele Traian Băsescu a încercat să explice de ce lipsesc aceste partide, care de altfel fac diferența dintre putere și opoziție. Intențiile ascunse ale sondajului sunt altele. Explicația președintelui este năucitoare prin simplitatea ei: așa au vrut cei care au comandat, adică PMP.  Trebuie precizat de la început că se accentuează pe faptul că sondajul este făcut de “americani”. Deci nu avem voie să ne îndoim de veridicitatea lui.
Trecând peste altă precizare a președintelui privitoare la grosimea celor trei volume de date culese de pe teren, cam cât deschiderea maximă a degetelor de la o mână, ajungem imediat la esență. PMP a depășit PDL și este la un pas de PNL. Asta ne spune sondajul. Vom afla exact peste 15 zile cât de profesioniști sunt americanii.
Presupunând că datele prezentate sunt corecte cum se pot interpreta? PSD a ajuns la maximum istoric. PNL s-a prăbușit de la 20 și ceva la 12%. PDL, după înființarea PMP a pierdut vreo 6-7 procente, luate desigur de Mișcarea Populară. Făcând un calcul simplu rezultă că PMP a câștigat prin forțe proprii vreo 3-4 procente. Nu e mare lucru, ba chiar este un rezultat situat sub pragul electoral.
Aceeași ierarhie este păstrată și de candidații prezidențiali. Victor Ponta ar obține 36 de procente, cu 4% sub partid. Crin Antonescu se ridică peste PNL cu cinci procente, având o cotă de 17%. Este urmat de Elena Udrea, care, simplă coincidență, are același scor cu PMP, 11 procente. La coadă se află Cătălin Predoiu, cu un punct sub PDL. Prin urmare singura locomotivă pentru propriul partid este Crin Antonescu. Victor Ponta trage partidul, sau alianța, în jos, la fel ca Predoiu. Elena Udrea se identifică perfect cu partidul, deși încă nu este anunțată ca viitoare candidată la prezidențiale.
Dacă sondajul acesta nu ar fi fost făcut de americani, am fi tentați să spunem că este făcut într-un laborator electoral. Toate elementele se îmbină perfect.
La votul pe partide cele 40 de procente ale PSD ar putea fi depășite de suma celor trei partide de dreapta doar cu condiția ca cei 10% indeciși să voteze cu unul dintre cele trei partide. La președinție se induce ideea că Victor Ponta poate fi învins lejer în turul doi dacă, de asemenea, cele trei partide susțin un candidat comun. Care va fi acel candidat? Rămâne de văzut. Luând de bune datele prezentate, bătălia pentru locul doi se va duce între Crin Antonescu și Elena Udrea. Dacă PNL și PDL se pun de acord să meargă în alegeri cu un candidat comun, lucrurile se clarifică de pe acum. În turul final, undeva prin decembrie, se vor confrunta foștii aliați, Antonescu și Ponta. Unde să așezăm PMP-ul în această situație? Ei au comandat sondajul și tot ei pun sub semnul întrebării poziția Mișcării Populare. Acest sondaj, de fapt, nu clarifică nimic. Este un sondaj făcut ca la carte, însă prematur și total bulversant dacă datele sunt riguros adevărate.

Haos generalizat, pigmentat cu alerte teroriste

Peste 300 de alerte teoriste în principalele orașe din Europa. Ciocniri violente la Cairo între poliție și protestanții pro-palestinieni. Țările arabe, Egiptul, Iordania nu vor să primească refugiați palestinieni din Gaza.

Săptămâna marilor decizii politice

Nu neapărat în ordinea importanţei, în această săptămână guvernul trebuie să ia o serie de decizii care vor avea consecinţe majore pentru România, pentru cetăţenii români, pentru mediul de afaceri, pentru salariaţii din sistemul de stat.