Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

SĂRĂCIA ȘI DEPRIVAREA MATRIALĂ

Unul din cinci români era afectat de sărăcie, la nivelul anului 2023

Unul din cinci români era afectat de sărăcie, la nivelul anului 2023
Rata sărăciei relative (AROP) în 2023, estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

 

Aproape una din 5 persoane (19,8%) a fost afectată în 2023 de deprivare materială și socială severă, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul persoanelor sărace a fost, în 2023, de 3,97 milioane, cu 59.000 mai puține față de 2022.

 

”21,1% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Aproape 1 din 5 persoane (19,8%) a fost afectată de deprivare materială și socială severă. 718.000 persoane sub 65 de ani (5,2%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii”, arată datele INS, potrivit News.ro.

 

 

Rata sărăciei relative (AROP) în 2023, estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, a fost de 21,1%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de anul precedent.

 

 

În termeni absoluți, numărul persoanelor sărace în 2023 a fost de 3.970.000, cu 59.000 mai puține decât în 2022.

 

Rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul bărbaților, cu 21,3%, față de 20,8% la femei. Cea mai mare incidență a sărăciei a fost la persoanele de 0-17 ani (29,6%) și cele de 18-24 ani (24%). În gospodăriile cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți, rata sărăciei a fost de 25,1% în 2023, mai mare cu 9,1 puncte procentuale decât în gospodăriile fără astfel de persoane.

 

 

Transferurile sociale au jucat un rol crucial în reducerea ratei sărăciei. Fără pensii și alte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (47,1%) ar fi fost sub pragul sărăciei relative. Pentru persoanele vârstnice (65+ ani), proporția ar fi fost de 86,6%, iar pentru cei între 55-64 de ani, de 49,4%.

 

 

Lipsa acută a resurselor financiare împiedică unele persoane să achiziționeze bunuri, să efectueze plăți sau să consume produse necesare unui trai decent. În 2023, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de anul anterior.

 

 

Numărul persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă în 2023 a fost de 3.739.000, din care 44,9% bărbați și 55,1% femei. Deprivarea materială și socială severă afectează diferit populația, în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei, fiind mai ridicată la persoanele de 65+ ani (23,7%) și la cele sub 18 ani (22,6%).

 

 

În 2023, 718.000 persoane sub 65 de ani trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, ceea ce reprezintă o creștere cu un punct procentual față de 2022. În rândul acestora, numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților cu 44.000 persoane.

 

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 32% în 2023, corespunzătoare unui număr de 6 milioane persoane, o scădere cu 2,4 puncte procentuale și 492.000 persoane față de 2022. Indicatorul AROPE a fost mai ridicat la femei (33,1%) decât la bărbați (30,9%), și mai mare la persoanele de 0-17 ani (39%) și 18-24 ani (31,1%).

 

 

În 2023, dintre persoanele ocupate de 18+ ani, 22,8% erau în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 38,9% din persoanele neocupate. Persoanele din gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți aveau un risc mai mic (29,4%) comparativ cu cele din gospodării cu astfel de membri (34,2%).

 

 

Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE în 2023 s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (68,6%) și la gospodăriile monoparentale (45,3%). În gospodăriile fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență a fost la persoanele singure (39,9%), față de 25% în gospodăriile cu doi sau mai mulți adulți.

 

 

Riscul de sărăcie sau excluziune socială variază regional, cea mai mare rată fiind în regiunea Sud-Est (45,3%), urmată de Sud-Vest Oltenia (40,5%), iar cea mai mică în București-Ilfov (12,3%).

 

 

Dintre cele 6 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.970.000 erau în risc de sărăcie. Aproximativ 1.964.000 erau doar în risc de sărăcie, 1.939.000 erau deprivate material și social sever, iar 94.000 trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii.

 

 

Din cele 6 milioane, 1.412.000 erau în risc de sărăcie și deprivate material și social sever, 236.000 erau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar 30.000 trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever.

 

 

Aproximativ 358.000 persoane se confruntau simultan cu toate cele trei situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă, și gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

 

CITEȘTE ȘI: România confruntată cu o criză a sărăciei în rândul copiilor și tinerilor

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns