VIZITĂ LA SATU MARE: Funcţionarii europeni invită pălincarii la concursuri mari

Asculta acest articol

O vizită importantă a fost făcută recent în judeţul Satu Mare. Vizita CE nu a avut ca obiectiv accizarea rachiurilor naturale din fructe, ci promovarea rachiurilor.
Recent, pe postul nostru de televiziune Informaţia TV, aţi avut posibilitatea de a urmări un material care făcea referire directă, din păcate, la deţinătorii de livezi de la noi din judeţul Satu Mare, care, din diverse motive, nu au la îndemână posibilitatea de a valorifica în proporţie covârşitoare, poate 65-80%, a fructelor pentru procesare în produse finite precum – compoturi, siropuri, gemuri magiunuri ş.a.

O asemenea unitate de valorificare superioară, am spune noi, a fructelor, dar şi a legumelor, a fost amenajată şi apoi supusă probelor în comuna Livada, în prezent oraşul Livada, pentru a valorifica potenţialul local. N-a fost să fie. Unitatea la care facem referire, fiind realizată pe fonduri SAPARD, şi-a închis porţile imediat după probele tehno-logice.
Într-o asemenea situaţie, este deosebit de dificil a valorificat legume şi fructe, în condiţii superioare, care să aducă şi plusvaloare. Da, poate aduce plus valoare şi deţinerea de livezi, dacă sunt unităţi de procesare, iar doar excendentul, să devină borhot şi apoi pălincă, nu aşa cum se întâmplă la noi în judeţ, fără a exista posibilitatea legică de a valorifica această bogăţie a zonei – livezile şi arbuştii fructiferi.

În lipsa aşa numitelor antrepozite fiscale, procesarea fructelor, indiferent de calitatea acestora, este un demers păgubos.

A plăti o acciză la rachiurile din fructe, eronată, identică cu cea stabilită pentru alcoolul etilic obţinut din cereale, la diferenţa de randament de distilare de la 1 la 10, duce proprietarii de livezi, la un faliment real, în vreme ce producătorii de alcool din cereale, care obţin 80 de litri din 100 de kilograme de cerealea, faţă de 10 litri la 100 de kilograme de borhot de fructe, prosperă, suferă.

La actualul preţ al cerealelor de aproximativ 150 de lei suta de kilograme, un litru de alcool din cereale poate costa foarte puţin, ceea ce prin cheltuielile privind cerealele şi manoperele nesemnificative, se ajunge a spune că preţul alcoolului din cereale poate costa 1,8 – 2 lei litrul, spre deosebire de cel din fructe, de cel puţin 10 ori mai scump.

Vizita CE nu a avut ca obiectiv accizarea rachiurilor naturale din fructe, ci promovarea rachiurilor

Dacă emisiunea difuzată de postul nostru de  televiziune a stârnit noi speranţe în ceea ce priveşte accizarea rachiurilor naturale, venim noi să le spunem că vizita celor de la CE în judeţul Satu Mare, a avut ca obiectiv invitarea sătmărenilor la competiţiile de profil – concurs de rachiuri naturale, organizate de Comisia Europeană, în fiecare.

După cum ne-a spus Cornel Mureşan, preşedintele Fede-raţiei Producătorilor de Rachiuri Naturale din Nord-Vest, vizita din acest an în judeţul Satu Mare a fos onorată de Thierry Heins, director al Spirits Selection by Concours Mondial de la Bruxelles.

Concours Mondial de la Bruxelles, are ca obiectiv principal evidenţierea celor mai bune băuturi spirtoase din lume (în vreme ce la nivelul judeţului Satu Mare şi nu numai, se duc bătălii ideantice în a departaja rachiurile naturale de categoria băuturilor spirtoase, obţinute prin procesarea cerealelor din diverse cargorii n.a.)

Competiţia între prod-ucătorii europeni de alcool, a început în anul 2006. Au fost promovate băuturile din Taiwan, Brazilia, Mexic, Chile, Bulgaria, Guadelupa, ca să dăm câteva exemple.

Concursul în sine, cât şi pregătirea în ţara gazdă, aduc un plus de imagine uriaş sectorului viniviticol şi al băuturilor spritroase din ţara restectivă, prin articolele ce se publică pe platformele media.

În cadrul vizitei despre care facem vorbire, din delegaţie a făcut parte şi Heins Thierry – director la Spirits Selection by Concours Mondiale de Bruxelles.

Oaspetele de la Bruxelles a fost însoţit vreme de câteva zile la noi în judeţ, de Mihai Giminadis – consilier superior în Direcţia Generală de Politici în Industria Alimentară şi Comerţ, din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Diana Pavelescu – consilier promovare în cadrul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Viniviticole, alături de Gheorghe Bura şi Petre Doroş – vicepreşedinţi ai federaţiei menţionate, alături de Petrică Mureşan, solist de muzică populară, recent distins cu titlul de artist emerit, pasionat producător de rachiuri naturale din fructe.

Promovarea rachiurilor naturale obţinute de deţinătorii de livezi din această zonă a României, poate reprezenta printre altele o cunoaştere a rachiurilor obţinute, dar şi o oportunitate de livrarea în spaţiul comunitar şi nu numai, a acestor băuturi autentice obţinute, dar neprotejate, la nivel naţional, pentru deţinătorii de antrepozite fiscale.

În încheierea vizitei desfăşurate sub o discreţie totală în judeţ, care a avut ca scop secundar diseminarea informaţiilor referitoare la legislaţia europeană şi naţională privind sistemele/schemele europene şi naţionale, etapele înregistrării produselor agroalimentare pe sisteme de calitate europeană DOP, IGP, STG şi scheleme naţionale, a avut şi un caracter informativ mai amplu.

După cum am aflat, pe mesele de protocol, în afara rachiurilor naturale produse în judeţ, s-au regăsit pâinea de casă, slănina, cârnaţul, brânza şi câte alte produse tradiţionale care aşteaptă să fie atestate la nivel zonal, poate chiar european, ca produse tradiţionale şi câte altele surprize ignorate de gazde.