Asculta acest articolAlianțele, organizațiile, întâlnirile summit-urile de tot felul de la G7, la NATO, ONU sau Oganizația Mondială a Sănătății nu reușesc să rezolve o problemă că apare alta.
Crizele se succed una după alta că nici nu le mai poți ține șirul. Liderii celor mai puternice 7 țări refuză să includă și Rusia, dar toate la un loc nu reușesc să facă față unui război declanșat de ea.
Dacă punem în relație țările G7 cu NATO ce observăm? Din G7 fac parte cele mai dezvoltate șapte țări din punct de vedere economic, tehnologic și militar: Canada, Franța, Italia, Germania, Marea Britanie, SUA și Japonia. Doar Japonia nu face parte din NATO.
Fiind cele mai dezvoltate țări ne-am aștepta să fie principalele contributoare la NATO. Dar Canada și Italia alocă sub 2% la NATO. Se pare că alocarea se face în funcție de distanța și relația față de Rusia.
Opt țări NATO refuză să aloce 2% din PIB, așa cum cere regulamentul. Cert este că lucrurile nu funcționează la nivelul celor mai importante organizații și alianțe.
Nu doar în cadrul NATO sunt disfuncționalități. OMS nu a reușit să gestioneze criza pandemiei. Așa cum țările G7 nu au reușit să rezolva criza energetică apărută ca urmare a sancțiunilor aplicate Rusiei după începerea războiului din Ucraina.
Evenimente relativ mici au declanșat și declanșează crizele politice din România. CDR a câștigat alegerile din 1996, dar s-a dezmembrat după ce PNL a decis că nu mai vrea să fie “a doua vioară”.
Guvernul Ciorbea a căzut în urma unui interviu a ministrului Traian Băsescu în care critica PNȚCD. Prima alianța PDL-PSD din 2009 s-a destrămat pentru că Traian Băsescu i-a cerut premierului Emil Boc să-l demită pe ministrul de Interne Dan Nica. PSD s-a supărat și a ieșit de la guvernare.
Peste ani, în anul 2021, USR a ieșit din coaliția de dreapta PNL-USR-UDMR pentru că Florin Cîțu l-a demis pe Stelian Ion, ministrul Justiției.
Și acum certurile dintre PSD și PNL izbucnesc din cauza unor mărunțișuri. Este suficientă declarația unui politician pentru a sări în aer o coaliție de guvernare.
Recent, din cauza datei alegerilor prezidențiale era cât pe ce să se spargă alianța PSD-PNL. Până la alegerile din noiembrie vom asista la numeroase certuri dintre liberali și social democrați pe marginea unor nimicuri.
Ciolacu va zice ceva despre Ciucă, apoi Ciucă despre Ciolacu și scandalul este gata. Sunt destul de mulți liberali și pesediști din linia a doua cu limbi ascuțite ca să determine cele două partide să pornească războiul.
Cu cât vremurile sunt mai tulburi cu atât apar mai mulți politicieni mediocri și lideri mai incompetenți. După aproape 40 de ani de cooperare și integrare a fost nevoie de un război rusesc pentru a se vedea că instituțiile democratice euro-atlantice nu funcționează.
Europa se pregătește de un scenariu negativ în cazul în care alegerile din Statele Unite vor fi câștigate de Donald Trump. Situația globală de astăzi este mult mai instabilă decât a fost în timpul Războiului Rece. Liderii politici ai marilor puteri nu îndeplinesc cerințele minimale funcționale. Ei se fac responsabili de perturbarea echilibrelor externe, dar și de divizarea și instablitatea politică din propriile țări.
Numai conflictul sistemic cu URSS a ținut societatea americană unită. A venit rândul Rusiei, cu războiul său din Ucraina pentru ca America să-și reia rolul de “jandarm mondial”. Lumea democratică, cu toate instituțiile și alianțele ei, în frunte cu NATO, se află în fața primului război major rusesc de revizuire.
Aceste crize la nivel mondial au obligat PSD și PNL să stea alături la o guvernare din ce în ce mai instabilă. Dar prețul prăbușirii acestei alianțe fragile este prea mare pentru ca PSD și PNL să se despartă definitiv.
Vremurile sunt tulburi, liderii politici sunt în bună parte incompetenți. Prin urmare sarcinile majore, responsabilitatea politică și socială, cade în sarcina partidelor.
Este o mare problemă pentru PNL că PSD are instincte populiste mai profunde. Asta plasează partidul lui Marcel Ciolacu în poziția de favorit la alegerile parlamentare.
PNL nu poate compensa deficitul de pondere electorală decât luptând până în pânzele albe pentru ocuparea funcției de președinte.
Fii primul care comentează