Asculta acest articolCasa Albă vrea o prelungire a armistițiului
Casa Albă a salutat decizia de prelungire a armistițiului în Fâșia Gaza și exprimă dorința ca aceasta să fie prelungit. Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, John Kirby, a declarat că Statele Unite și-ar dori ca pauza să fie prelungită, dar acest lucru va depinde de eliberarea altor ostatici de către Hamas.
“Washingtonul și-ar dori, bineînțeles, ca pauza să fie prelungită și mai mult, dar asta va depinde de eliberarea altor ostatici de către Hamas,” a spus Kirby.
Președintele american Joe Biden a confirmat sprijinul Statelor Unite pentru prelungirea armistițiului, subliniind angajamentul lor față de sprijinul umanitar în Fâșia Gaza.
“Profităm din plin de pauza din ostilități pentru a spori ajutorul umanitar care intră în Fâșia Gaza, și ne vom continua eforturile pentru un viitor de pace și demnitate pentru poporul palestinian,” a declarat președintele Biden.
Antony Blinken revine în Orientul Mijlociu
Secretarul de stat american, Antony Blinken, se pregătește să efectueze a treia sa vizită în Orientul Mijlociu de la declanșarea conflictului dintre Israel și mișcarea palestiniană Hamas pe 7 octombrie. Potrivit unui înalt responsabil al Departamentului de Stat, Blinken va merge din nou în Israel și Cisiordania înainte de sfârșitul săptămânii, apoi va continua călătoria sa în Dubai.
Principalul obiectiv al vizitei sale este consolidarea eforturilor de a încuraja dialogul și a facilita negocierile între Israel și Palestina. În plus, secretarul de stat va discuta cu liderii din regiune despre posibilitățile de avansare a procesului de pace și stabilirea unor baze solide pentru o coexistență pașnică.
Vizita în Dubai marchează, de asemenea, un interes crescut al SUA în extinderea colaborării cu statele din Golful Persic.
Autoritatea penitenciară israeliană a anunțat în cursul nopții de luni spre marți că a eliberat 33 de prizonieri palestinieni. Această mișcare a fost pusă în practică la doar câteva ore după ce organizația militantă Hamas a eliberat 11 ostatici israelieni, deținuți în Fâșia Gaza.
Vineri, Israelul și mișcarea islamistă palestiniană au convenit să efectueze eliberări reciproce, cu aproximativ zece femei și copii ostatici eliberați în fiecare zi în schimbul a de trei ori mai mulți deținuți palestinieni, inclusiv femei și tineri sub 19 ani.
Acest acord, care rămâne în vigoare până joi, a fost confirmat atât de Hamas, cât și de mediatorul Qatar.
Profesoara de politologie de la Universitatea Princeton din SUA, Amaney Jamal, a realizat un sondaj de opinie în teritoriile palestiniene înainte de atacul Hamas din 7 octombrie. Rezultatele, publicate în revista Foreign Affairs și discutate într-un podcast al New York Times, aruncă lumină asupra unei realități multistratificate.
Conform cercetătoarei palestiniene-americane, oamenii din Gaza simt că suferă atât din cauza “ocupaţiei” Israelului, cât și a “dictaturii” mișcărilor palestiniene. Chiar dacă Gaza se află sub o blocadă israeliană din 2007, două treimi dintre locuitori nu au încredere în puterea islamistă a Hamas pentru a îmbunătăți situația, descriind-o ca fiind “coruptă” și “autoritară.”
Înainte de atacurile din octombrie, 67% dintre palestinienii din Gaza nu aveau încredere în Hamas. Acest rezultat contrazice ideea că întreaga Fâșie Gaza sprijină Hamas, evidențiind diversitatea opiniilor din regiune.
Un aspect interesant al sondajului a fost perspectiva asupra blocadei economice impuse de Israel asupra Fâșiei Gaza din 2007. Contrar așteptărilor, majoritatea respondenților au menționat corupția Hamas ca principalul vinovat pentru problemele economice, nu Israelul.
Cercetătoarea a subliniat că, în plus față de ocupația israeliană, corupția guvernelor palestiniene agravează situația.
Forțele rusești intensifică atacurile în orașul Avdiivka
În mijlocul unui conflict tot mai tensionat în estul Ucrainei, forțele rusești își intensifică eforturile pentru a cuceri orașul Avdiivka. Desfășurând operațiuni de asalt din multiple direcții, trupele rusești au provocat o creștere semnificativă a intensității confruntărilor, creând o situație extrem de dificilă pentru locuitorii și apărătorii orașului.
Vitaliy Barabash, șeful administrației militare din Avdiivka, a evidențiat faptul că luptele au devenit tot mai dificile. Forțele rusești au deschis două noi sectoare de atac, lansând operațiuni agresive din direcția orașului Donețk și din așa-numita zonă industrială.
Această strategie pare să fie o tentativă deliberată de a asedia Avdiivka din toate direcțiile, sporind presiunea asupra apărătorilor ucraineni. Barabash a subliniat importanța situației, declarând< “Inamicul încearcă să ia cu asalt orașul din toate direcțiile.”
Furtuna de zăpadă care a lovit Ucraina în ultimele zile a avut consecințe devastatoare, soldându-se cu pierderea a zece vieți și rănirea a numeroase persoane, potrivit declarațiilor făcute marți de către ministrul de interne ucrainean, Ihor Klymenko. Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi viscolul și vântul puternic, au lovit țara începând de duminică, cauzând întreruperi ale energiei electrice și blocări ale drumurilor, mai ales în regiunile din sud.
Într-o postare pe aplicația Telegram, ministrul Klymenko a transmis că „ca urmare a înrăutățirii condițiilor meteorologice, 10 persoane au pierit în regiunile Odesa, Harkov, Nikolaev și Kiev. Douăzeci și trei de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii.” Aceste cifre tragice reflectă amploarea impactului furtunii asupra populației ucrainene.
Conform informațiilor oficiale, 411 localități din 11 regiuni ale țării au rămas fără energie electrică, iar peste 1.500 de vehicule au avut nevoie de intervenția echipelor de salvare. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, a adăugat că aproape 2.500 de persoane au fost salvate în urma furtunii, subliniind că 313 așezări din regiune au fost afectate de întreruperi ale curentului electric. Eforturile de salvare au implicat tractarea a 849 de vehicule, printre care 24 de autobuze și 17 ambulanțe.
Într-un moment de doliu național, Ucraina se confruntă nu doar cu consecințele imediate ale furtunii, ci și cu provocări legate de reconstrucție și asistență umanitară pentru familiile afectate.
Miniștrii de Externe din statele membre NATO s-au adunat marți, la Bruxelles, pentru o întâlnire de două zile menită să abordeze probleme critice de securitate, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei și tensiunile sporite din regiunea Balcanilor legate de relația dintre Serbia și Kosovo. Potrivit agenției DPA, pe ordinea de zi se află și discuții despre “acțiunile destabilizatoare” ale Rusiei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat importanța abordării amenințărilor din partea Rusiei, afirmând că organizația este hotărâtă să contracareze orice acțiuni care pun în pericol stabilitatea.
Acesta a menționat în special desfășurarea de trupe suplimentare în regiunea Kosovo pentru a face față atacurilor violente îndreptate împotriva poliției kosovare.
“NATO va face ceea ce este necesar pentru a menține stabilitatea în această regiune. Este important pentru NATO. Avem o istorie acolo, avem o prezență acolo”, a declarat Stoltenberg.
O altă temă crucială a întâlnirii o reprezintă sprijinul continuu acordat Ucrainei, în contextul conflictului cu Rusia.
Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, se va alătura discuțiilor, iar se așteaptă ca miniștrii NATO să-și exprime sprijinul ferm pentru Ucraina în fața provocărilor la adresa securității sale.
Moscova reia acțiuni de spionaj în Ucraina
În ultimele două luni, Moscova a reactivat o rețea de spioni în adormire în Ucraina, potrivit dezvăluirilor făcute de Oleksii Danilov, consilierul pentru securitate națională al Ucrainei, într-un interviu pentru The Times. Agenții ruși, cunoscuți sub numele de “cârtițe,” infiltrati în instituțiile publice, inclusiv în Serviciul de Securitate Internă al Ucrainei (SBU), au primit acum ordin să saboteze unitatea țării, într-un efort aparent de a intensifica tensiunile după înghețarea liniei frontului.
“Realizează că nu pot câștiga militar (războiul n.r.), așa că încercările de destabilizare internă au devenit o prioritate,” a explicat Danilov.
Această reactivare a agenților în adormire vine în contextul în care linia frontului din estul Ucrainei a rămas înghețată, iar conflictele militare s-au diminuat. Moscova pare să se orienteze către tactici de subminare internă pentru a-și atinge obiectivele geopolitice.
Soția șefului spionajului militar ucrainean, otrăvită
Marianna Budanova, soția șefului spionajului militar ucrainean, Kirilo Budanov, se află în prezent într-o situație critică după ce a fost victima unei presupuse otrăviri, conform declarațiilor unui reprezentant al agenției de informații militare (HUR) pentru The Kyiv Independent.
Informații suplimentare furnizate de publicația ucraineană Babel, citând surse militare, indică faptul că Budanova a fost internată în spital din cauza otrăvirii cu metale grele.
„Acum este sub tratament și este evaluată permanent de către medici”, au declarat sursele citate de cele două publicații ucrainene.
Aceste surse au subliniat că substanțele implicate în otrăvire nu sunt utilizate în mod obișnuit în viața de zi cu zi, sugerând că prezența lor ar putea indica o încercare intenționată de otrăvire a unei persoane.
CITEȘTE ȘI:
Burduja: Războiul din Ucraina a creat contextul ca România să renunțe la dependența de gazul rusesc
Fii primul care comentează