Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Zeci de persoane din Dobra reclamă faptul că terenurile lor au fost plantate cu vie fără acceptul lor

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Grupul de reclamanti din Dobra
Grupul de reclamanti din Dobra

    În anul 2010, la Dobra a demarat un program amplu de plantare a viţei de viei nobile pe seama reconversiei în viticultură cu bani europeni. Tentaţia se pare că a fost mare. Potrivit evidenţelor Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală Satu Mare este vorba despre aproximativ 220 de hectare plantate în două etape. Referitor la situaţia încâlcită a terenurilor ne-au vizitat la redacţie mai mulţi proprietari şi/sau moştenitori ai acestora care susţin că deţin terenuri în plantaţia respectivă fără a fi semnat contractul de arendare. Unii nici măcar n-au fost consultaţi cu privire la folosirea terenurilor lor. Este vorba despre zeci de persoane, susţin reclamanţii.

Pământul este folosit de firma care deţine via, iar impozitele le plătesc proprietarii

Iată conţinutul unei scrisori depuse la redacţie de către Fodor Gavril. “În anul 2010 au început lucrările de plantare a viţei de vie nobile în satul Dobra, de către o firmă. Firma respectivă a început comasarea terenurilor destinate plantaţiei. Unele suprafeţe sunt arendate, altele cumpărate. Sunt şi proprietari care nu şi-au dat acceptul pentru arendare, dar nici pentru vânzare, doar au fost informaţi despre intenţia firmei.

Unele terenuri au fost ocupate abuziv, fără acordul proprietarilor. Ei plătesc impozitul pentru terenurile respective şi în prezent, fără a beneficia nici măcar de banii ce li s-ar cuveni ca arendă. În această situaţie sunt şi eu (Fodor Gavril n.r.). În 10 octombrie 2012 am sesizat Primăria Supur prin adresa înregistrată sub nr. 1460.

Mai multe citiţi în ediţia tipărită de sâmbătă, 1 februarie, disponibilă la chioşcurile de ziare sau în ediţia electronică (abonament pdf).

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

18 comentarii

  1. si la unimat este aceasi situatie cu via va rugam verificati la primarie cate hectare de vie nobila pe fonduri europene sa plantat la unimat de catre cine cine sunt arendatorii si cine este arendasul daca arendatorii au primit arenda de la cine sau daca nau primit verificati la apia sm cine si de cand ia subventia si daca sunt contracte de arendare reale nu fictive pe aceste suprafete primaria le – a vizat de si erau false poate ne ajuta politia sau parchetul

  2. Primarule din Acas !
    Raspunde .
    Oamenii vor sa stie,
    “cat au costat termopanele de la scoala si de la caminul cultural daca s-a facut licitatie conf legilor in vigoare la fel si pt asa zisa reparatie de la caminul cultural mai vrem sa aflam ce s-au facut cu cele peste 4 miliarde de lei incasati de asocitia Feleacul a hotului Ripa la toate acestea curiozitati poate sa raspunda oare acest impostor” ?

    Prefectura oare citeste presa ?
    Sa raspunda la aceste intrebari,sa cerceteze daca nu sunt complici la ce se intampla pe raza acestei comune.

  3. atit cei din acas cit si cei dni unimat si mihaeni aveti ce ati votat un primar corupt si incompetent pe care la ti votat in ultimii 20 de ani ati avut un viceprimar in functie mai bine de 10 ani de si nu afacut in unimat nici un metru de trotuar macar in afafa de fura tot ce se putea fura pe spatele amaratilor la fel de corupt si incompetent cu scoli facute din bani furati care datorita ca stie fura f bine a ajuns si consilierul primarului mai nou asa ca va meritati soarta

  4. ne intrebam si noi oare cat au costat termopanele de la scoalasi de la caminul cultural daca sa facut licitatie conf legilor in vigoare la fel si pt asa zisa reparatie de la caminul cultural mai vrem sa aflam ce sau facut cu cele peste 4 miliarde de lei incasati de asocitia Feleacul ahotului ripa la toate acestea curiozitati poate sa raspunda oare acet impostor

  5. mai unimatanilor pai de ce sunteti papa lapte si lasati sa isi bata joc de voi? asta meritati daca sunteti niste mamaligi,ia scuturatile fundurile de pe scaunele alea,daca nu luati pozitie atunci bine fac ca va calca si va strivesc sub bocancii lor nesimtiti,Deci desteptarea si trageti la raspundere nu va smorcaiti ca starniti mila si greata,trebuie sa fiti luptatori asa ca strabunii vostri care n-au cedat nici in fata comunistilor au preferat puscariile si persecutiile

  6. la noi in sat in unimat primarul na trecut de 10 ori in 22ani.terenurile cam 70 la suta nu au titlu si nici nu cred ca vom primi foarte repide sa nu mai zic de caminul din sat care nici domnul nu stie cand a fi gata si cati bani so bagat in el si unde is materialele.sunt sigur ca stie popa rapa si primarul

  7. la Acas nu se face nimic pt cetatenii comunei toti banii comunei sunt furati de o gasca de pungasi in frunte cu primarul gereb consilierii comunei sunt numai cu numele consilieri sedintele de consiliu local sunt facute de mintuiala primarul hotareste ce vreau muschii lui si ptostii aproba au uitat ca trebuie sa reprezinte interesele cetatenilor si accepta sa fie partasi la hotiile angajatilor din primarii adunari cetatenesti nu sau facut niciodata de cind acest infractor este primar hotie la drumul mare cu bani publici la acas rog pe acest pungas de primar sa prezinte public transparent modul in care a cheltuit banii comunei in 2013 in cadrul unei adunari catatenesti la caminul cultural care arata ca un cotet si sa vada toti cetatenii comunei cum gospodareste acest individ comuna rog institutiile abilitate Parchet Dna Ipj Prefectura sa se autosesizeze din oficiu sa verifice activitatea primariei in ultimii 5 ani gereb ripa si gasca trebuie sa si rsapunda odata si odata

  8. ! -DEZBATEREA PUBLICĂ – FORMA DE PARTICIPARE A CETĂŢENILOR ÎN ELABORAREA ŞI EXECUŢIA BUGETULUI LOCAL
    Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţie de interes public şi transparenţa decizională a administraţiei publice sunt principii de bază în relaţiile dintre cetăţeni şi autorităţile publice.
    Consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes public deosebit reprezintă unul din principiile organizării şi funcţionării administraţiei publice locale din România.
    L E G I S L A T I E

    Constituţia României
    Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală
    Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţia de interes public
    Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională a administraţiei publice
    Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale.

    Participarea cetăţenească este procesul prin care preocupările, nevoile şi valorile cetăţeanului sunt încorporate procesului administraţiei publice locale de luare a deciziilor.
    Există două sensuri de comunicare:
    – cetăţeni → administraţie,
    – administraţie → cetăţeni,
    cu scopul general de participare a cetăţeanului la actul decizional al administraţiei publice.
    BAZA PARTICIPĂRII CETĂŢENEŞTI:
    Administraţie locală deschisă şi interesată să implice cetăţenii în activitatea complexă a procesului de guvernare;

    Transferul continuu de informaţie de la administraţie către cetăţeni;
    Modalităţi eficiente prin care administraţia culege informaţii de la cetăţeni;
    Cetăţeni informaţi care, înţelegând problemele, îşi onorează obligaţia de a participa ca parteneri egali în activităţile administraţiei.

    BENEFICII ALE PARTICIPĂRII CETĂŢENEŞTI
    Într-o comunitate locală, unde administraţia şi cetăţenii sunt implicaţi activ în procesul participării cetăţeneşti.

    Administraţia locală va fi pregătită:

    Să împărtăşească informaţiile într-o manieră simplă, completă şi clară;
    Să ofere cetăţenilor posibilitatea de a-si exprima opiniile şi de a influenţa deciziile administraţiei într-un mod corect, concret şi deschis;
    Să încurajeze cetăţenii pentru a profita de aceste posibilităţi;
    Să se angajeze în explicarea luării de decizii particulare, cu explicarea solidă şi raţională a argumentelor care au condus la acele decizii.

    Cetăţenii:

    Vor înţelege drepturile şi obligaţiile ce le revin pentru a lua parte la luarea deciziilor la nivel local, care le pot afecta vieţile;
    Vor fi pregătiţi să lucreze simplu şi constructiv pentru a asista reprezentanţii administraţiei publice locale în rezolvarea problemelor.

    CE ESTE DEZBATEREA PUBLICĂ?
    q Dezbaterea publică constituie un instrument important prin care autorităţile administraţiei publice pot transmite şi culege informaţii către şi de la cetăţeni.
    q Dezbaterea publică este o întâlnire la care atât reprezentanţii autorităţilor locale cât şi cetăţenii şi societatea civilă realizează un schimb de informaţii în legătură cu un anumit subiect.
    BUGETUL LOCAL
    Bugetul unităţii administrativ-teritoriale reprezintă proiecţia în plan financiar a obiectivelor, acţiunilor şi a activităţilor pe care o activitate locală şi le propune să le realizeze în vederea oferirii de servicii publice comunităţii locale.
    Procesul bugetar este deschis şi transparent, autorităţile administraţiei publice locale având obligaţia, potrivit Legii privind finanţele publice locale, să publice sau să afişeze proiectul de buget şi să realizeze dezbatere publică cu prilejul aprobării acestuia.

    SCOPUL ŞI OBIECTIVELE DEZBATERII PUBLICE A BUGETULUI LOCAL
    SCOP:
    v Să stimuleze participarea comunităţii la luarea deciziilor de alocare şi folosire a banilor publici
    OBIECTIVE:
    v Să explice în termeni simpli şi pe înţelesul participanţilor modul de alocare a resurselor bugetului, constrângerile bugetare şi problemelor cu care se confruntă administraţiile publice.
    v Să genereze propuneri de amendare a proiectului de buget astfel încât acesta să răspundă în mai mare măsura nevoilor cetăţenilor.
    PERSOANE IMPLICATE ÎN DEZBATEREA PUBLICĂ

    Reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale:
    Primarul;
    Consilieri locali;
    Directorul economic;
    Directorul tehnic sau conducătorul compartimentului de investitii;
    Alţi directori sau conducători ai departamentelor de specialitate ;
    Responsabilul cu transparenta decizionala a administraţiei publice locale.

    Reprezentanţi ONG .

    Cetăţeni, reprezentanţi ai societăţii civile.
    Mass-media.

    ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎNAINTE DE DESFAŞURAREA DEZBATERILOR PUBLICE A BUGETULUI LOCAL
    Elaborarea proiectului de buget

    Afişarea sau publicarea proiectului de buget
    Redactarea bugetului (buget – pe scurt ) într-o formă sintetizată şi pe înţelesul cetăţenilor
    Distribuire către comunitate a proiectului de buget în formă scurtă
    Campanie publică de informare privind dezbaterea publică a bugetului
    Anunţul organizării dezbaterii publice însoţite de invitaţia de participare la această acţiune
    Realizarea şi tipărirea de formulare şi chestionare necesare proiectului de consultare a cetăţenilor
    Realizarea prezentării (în PowerPoint ) a sintezei politicii bugetare şi a proiectului de buget

    ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE CU OCAZIA DESFĂŞURĂRII DEZBATERII PUBLICE
    Distribuirea, la intrarea în sală, către participanţi a broşurilor în care este prezentat proiectul de buget într-o formă sintetizată şi pe înţelesul cetăţenilor şi a formularelor şi chestionarelor ce urmează să fie completate de către aceştia;

    Explicarea scopului dezbaterii publice, prezentarea reprezentanţilor administraţiei locale – Moderatorul conduce dezbaterea;
    Primarul prezintă pe scurt politica bugetară propusă pentru anul financiar pentru care s-a întocmit proiectul de buget supus dezbaterii;
    Primarul sau persoana desemnată de acesta prezintă sinteza proiectului de buget reliefând:

    – principalele surse de venituri şi procente pe fiecare sursă;
    – principalele categorii de cheltuieli şi detalii pentru fiecare categorie;
    – lista proiectelor de investitii;
    – constrângeri ale bugetului.

    Invitaţii la dezbatere pun întrebări, fac propuneri şi sugestii în legătură cu proiectul de buget;
    Reprezentanţii autorităţilor publice locale dau răspunsuri la întrebările participanţilor;
    Persoanele desemnate de autorităţile publice consemnează întrebările şi răspunsurile puse şi date în întâlnire;
    Persoanele desemnate colectează formularele şi chestionarele completate de către participanţi.

    ACTIVITĂŢI DESFAŞURATE DUPĂ ORGANIZAREA DEZBATERII PUBLICE

    Evaluarea dezbaterii
    număr participanţi;
    numărul întrebărilor puse şi a propunerilor făcute de participanţi în legătură cu proiectul de buget dezbătut ;
    numărul de contestaţii la proiectul de buget supus dezbaterii.
    Analizarea propunerilor realizate de persoanele participante la dezbaterea publică precum şi a celor care au formulat contestaţii sau propuneri în cele 15 zile de la afişarea proiectului de buget, din punct de vedere al legalităţii, necesităţii, oportunităţii şi modificarea proiectului de buget.
    Supunerea, de către primar, spre aprobarea consiliului local, a proiectului de buget însoţit de contestaţiile formulate de cetăţeni cu privire la buget.

    Efecte ale creşterii transparenţei bugetare :

    Aleşii locali pot cunoaşte mai bine nevoile, dorinţele cetăţenilor şi societăţii civile în ceea ce priveşte serviciile publice locale ce trebuie oferite acestora;
    Se poate realiza o prioritizare a serviciilor publice locale funcţie de nevoi, cerinţe şi resurse;
    Cetăţenii sunt informaţi şi li se oferă posibilitatea să înţeleagă mai bine responsabilităţile autorităţilor publice locale, posibilităţile, oportunităţile, dar şi limitările bugetului local;
    Creşte gradul de încredere al comunităţii faţă de aleşii locali şi de administraţia publică în general;
    Cetăţenii şi societatea civilă devin responsabili alături de autorităţile administraţiei publice locale în ceea ce priveşte stabilirea priorităţilor şi modul de planificare a bugetului.

Lasă un răspuns