Image 1
Image 2
Acasa
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

De 30 de ani 15 Martie are o semnificaţie aparte în zonele cu populaţie mixtă.

Evenimentele tragice de la Târgu Mureş din martie 1990, conflicte provocate de forţe oculte, loiale preşedintelui Ion Iliescu şi Securităţii ceauşiste, au deturnat sensul zilei de 15 martie 1848.

În fapt, orice revoluţie, că vorbim despre revoluţia franceză din 1889, de revoluţia lui Tudor Vladimirescu, mai cu seamă de revoluţiile din 1848, ajungând până la revoluţia română din decembrie 1989, absolut toate revoluţiile au un scop nobil: câştigarea libertăţii.

Asta au urmărit revoluţionarii români, de la Nicolae Bălcescu la Avram Iancu, de la Kossuth Lajos la Sandor Petofi.  Din păcate, toate revoluţiile sunt confiscate, toate mişcările sociale sunt deturnate.  Revoluţia Franceză a deschis calea unei dictaturi, a terorii iacobine, facilitând ascensiunea lui Napoleon Bonaparte. În ciuda neînţelegerilor dintre liderii revoluţionari ai românilor şi ungurilor, sau chiar datorită acestor neînţelegeri, Revoluţia de la 1848 a fost învinsă peste tot, în toate ţările.

în ciuda ideilor moderne, Revoluţia din Transilvania a trasat o nouă falie între români şi unguri. Au avut de câştigat Austria şi Rusia. Aceeaşi moştenire cu gust amar a lăsat-o şi revoluţia română din decembrie 1989.

Contruntările violente de la Târgu Mureş din martie 1990, au fost un efect al confiscării revoluţiei anti-comuniste de grupul lui Ion Iliescu, şi nicidecum o târzie replică la neînţelegerile dintre liderii maghiarilor şi liderii românilor din timpul revoluţiei din 1848.

Un an mai târziu, în anul 1991, s-a încercat re-editarea conflictelor din martie 1990. La Satu Mare a fost o proastă punere în scenă a violenţelor din anul precedent.  Publicaţia “Solstiţiu” a surprins spiritul acelei zile de 15 martie 1991 din Satu Mare. A fost un fel de comedie, regizorii făcându-se, practic de râs. Dar evenimentele din acea zi, din Satu Mare, demonstrează fără tăgadă că între românii şi ungurii din Satu Mare nu au existat niciodată confruntări violente, ci de idei. 

La Satu Mare, ca de altfel în toate zonele lucuite de populaţii amestecate, mixte, confruntările sunt de ordin cultural.  Principiul suprem care poate fi invocat de fiecare dată, în orice epocă, este NU TE ATINGE DE CULTURA MEA.  Cum zicea marele artist şi gânditor Aurel Popp< Ungurul să-şi facă propria lui cultură, românul pe a lui, evreul pe a lui, neamţul pe a lui.  Competiţia dintre neamuri este în primul rând pe cultură, şi abia în subsidiar pe teritorii, pe economie, pe comerţ. Iată, de pildă în zilele noastre, hiper magazinele, mall-urile au acaparat întregul comerţ. Le-au luat şi românilor şi ungurilor şi şvabilor şansa de a ţine câte un mic magazin.   

Când vorbim despre 15 martie vorbim despre ideea de LIBERTATE. Maghiarii sunt cu un pas în faţă. An de an cinstesc această zi. Bravo lor! Românii nu au decât 1 Decembrie şi 24 Ianuarie. Iată însă că 2021 a fost declarat ANUL TUDOR VLADIMIRESCU. Se împlinesc 200 de ani de la lupta pandurilor. Dar anul viitor se va mai sărbători? Noi, românii, nu avem continuitate, nu suntem consecvenţi.  Dar dacă anul acesta se împlinesc 200 de ani de la revoluţia lui Tudor, anul viitor se împlinesc 100 de ani de la moartea dr. Vasile Lucaciu. Ne vom pregăti de marcarea Centenarului. Foarte probabil, Camera Deputaţilor, prin vocea parlamentarilor ardeleni, va propune ca 2022 să fie ANUL DR. VASILE LUCACIU. 

Dat fiind faptul că preşedintele consiliului judeţean, primarul municipiului Satu Mare, prefectul judeţului, sunt maghiari nu vor accepta ca Satu Mare să fie centrul, inima marelui eveniment? Nici vorbă. Aşa cum românii acceptă şi participă an de an la spectacolul oferit de maghiari în cinstea zilei de 15 martie, tot la fel vor participa şi maghiarii la acţiunile dedicate Centenarului morţii dr. Vasile Lucaciu.

Păcat că din cauza pandemiei sătmărenii nu vor avea ocazia să urmărească splendida defilare cu cai pe frumoasa stradă :tefan cel Mare, tropotind pe pavajele de acum peste o sută de ani.

Ciornă automată