Image 1
Image 2
Acasa

REȚETE TRADIȚIONALE DE CRĂCIUN

Răcituri ardeleneşti

Racituri ardelenesti
Râciturile de porc sunt una dintre mâncărurile tradiţionale nelipsite de pe mesele noastre în timpul sărbătorilor de iarnă. Cu toate că se pot prepara în orice sezon, negreşit cea mai bună piftie este aceea făcută cu carne proaspătă sau afumată, iarna nu mult după tăierea porcului. Primele aspicuri (râcituri)„ de lux” au început să apară la mesele rafinate europene de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Acestea erau transparente. Cel mai faimos bucătar francez al secolului al XIX-lea, Marie Antoine Carême, era un mare admirator al aspicului pe care l-a plasat în categoria de mâncăruri chaud froid (calde-reci), adică alimente preparate la cald şi servite reci).
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Racituri ardelenesti
Racituri ardelenesti

Ingrediente:

– 1 kg picioare de porc,

– un ciolan mai mic (7-800g),

– 2 căpăţâne de usturoi,

– cca 15 g piper boabe,

– sare, bază pentru mâncăruri, boia de ardei şi lămâie la servire.

Mod de preparare:

Carnea curăţată şi tăiată bucăţi, se pune la fiert (inclusiv osul ciolanului cu condimentele şi cu usturoiul, în circa 6 litri de apă şi se fierce la foc mic, semiacoperit, circa 5-6 ore, până când carnea se desprinde de pe os. (Ardelenii nu folosesc zarzavaturi la răcituri) Carnea se dezosează, se aşează în farfurii, zeama se strecoară peste carne şi se lasă la rece. După ce se solidifică, se serveşte presărat cu piper, boia de ardei şi zeamă de lămâie.

Ciornă automată

1 comentariu

Lasă un răspuns

Connect with

Coliva: O Rețetă de Suflet cu Origini Sacre

COLIVA: De la rădăcini agrare la simbolul învierii în tradiția creștină

Originea colivei se pierde în adâncul tradițiilor creștine ortodoxe și catolice, fiind strâns legată de practicile de comemorare ale celor decedați. Se crede că obiceiul preparării și oferirii colivei datează din primele secole creștine, având rădăcini în tradițiile agrare pre-creștine, când grâul, simbol al vieții și învierii, era folosit în ritualuri pentru fertilitate și recolta bogată.

Maafe, tocană africană de arahide

Maafe, tocană africană cu arahide

Această tocană tradițională, denumită ocazional și sos sau supă, este savurată în Africa de Vest și Centrală, dar se crede că își are originea printre oamenii Bambara din Mali. Vine în numeroase variante regionale, dar fiecare versiune este creată cu alune prăjite care sunt măcinate în făină și fac sosul de bază al felului de mâncare.