Asculta acest articolPrin însăși denumirea ei, “Legea cetățeanului vulnerabil”, induce ideea de pauperitate, de lipsă de mijloace de trai, de neputința de a face față cheltuielilor necesare traiului de zi cu zi.
Această lege, într-un fel a umilinței, survine în urma unor creșteri de prețuri la energie, curent, gaz, provocând o spirală a scumpirilor la toate serviciile, la toate produsele. Cauzele sunt multiple. Efectele se resimt nu doar la nivelul “cetățeanului vulnerabil” adică sărac, ci și în toate structurile economice. Nu doar cetățeanul este vulnerabil.
Vulnerabilă este România. Lipsa reformelor, a măsurilor adecvate și luate la timp, nu poate fi pusă exclusiv pe seama pandemiei. Nu din cauza pandemiei nu au fost ajustate pensiile, nu din cauza covidului nu s-a făcut o analiză a salariilor unor directori, a aparatului bugetar în general. Cazul directorului de bancă a statului care are un salariu de peste un miliard de lei vechi este edificator pentru incapacitatea guvernului de a echilibra veniturile. Dacă cele câteva milioane de cetățeni care au pensii mici și foarte mici sunt “vunerabili” cum pot fi numiți cetățenii care au pensii de mii de euro pe lună?
În câteva țări în care inegalitatea socială era izbitoare, s-a revenit la punctul zero. Bulgaria poate fi un exemplu. Din multele variante propuse și de stânga, de PSD, și de dreapta, de PNL, de USR PLUS, niciuna nu s-a aplicat. :i nu se va aplica. În forme diferite, fiecare guvern de până acum s-a dovedit impenetrabil. Când PSD a vrut să dea mai mult, s-a opus PNL. Când PNL vrea să majoreze, votează împotrivă PSD. De unde opinia generală că toți sunt o apă și-un pământ.
Fiecare partid trebuie judecat în funcție de ce face când este la guvernare, nu când face pe viteazul când este în opoziție. Așadar, în acest moment trebuie să urmărim ce face guvernul Cîțu, nu să ne uităm în spate ce au făcut guvernele Grindeanu, Tudose sau Dăncilă. Nici nu are prea mare importanță ce a făcut guvernul Orban.
Acum întreaga responsabilitate îi revine guvernului Cîțu. Acest guvern trebuie să rezolve problema scumpirilor la care se estimează că milioane de cetățeni nu vor face față.
Legea vulnerabilității sociale înseamnă până la urmă un sprijin de circa 800 de lei. De fapt, guvernul cu o mână îl bate pe cetățeanul vulnerabil pe umăr, îl mângâie pe cap, iar cu alta îi ia bănuții din buzunar. Ce dă guvernul anulează inflația.
Legea cetățeanului vulnerabil este, pe fond, o cârpeală, așa cum sunt nenumărate modificări operate de-a lungul timpului în alte două domenii vulnerabile, Educația și Sănătatea. În schimb funcționează fără cusur, legi date în domeniul serviciilor speciale, de exemplu. Cârpeli s-au făcut în domeniul cultural și sportiv. Cetățenii care fac sport de performanță, cetățenii care fac literatură, artă plastică, teatru, muzică, nu sunt mai puțin vulnerabili.
În fața acestor neajunsuri structurale, în fața acestor probleme de ordin social, cultural, financiar, guvernul este ca o cetate impenetrabilă. Aude, dar se preface că nu aude. Vede, dar închide ochii să nu vadă. Închis în carcasa lui, ca o broască țestoasă, devine vulnerabil doar când este răsturnat pe spate. Pentru că burta este vulnerabilă, nefiind protejată de carapace. Poetul a surprins acest fenomen social foarte exact. “Când nu vom mai putea răbda,/ Și foamea ne va răscula,/ Cristoși să fiți, nu veți scăpa/ Nici în mormânt!”. Aici mormântul trebuie înțeles ca trecere în opoziție.
Dar PNL se pregătește pentru o continuitate la guvernare de opt ani. Nu așa procedează un guvern care vrea să conducă România două mandate. Nu prin legi ale vulnerabilității se ajunge la prosperitate, ci prin reforme structurale. Deci să așteptăm “Legea reformelor structurale”. Când vezi că ți se clatină casa nu-ți pui perdele noi la geamuri, ci consolidezi fundația și pereții.
