Asculta acest articolAstfel, canalul cu cea mai ridicată creştere în prima jumătate a anului 2023 a fost cel al Discounterilor (+26,3% în valoare), urmat de formatele mici – Mini-marketurile (+22,7%) şi Super-marketuri (16,5%). Comerţul tradiţional a crescut în valoare cu 15,3%, în timp ce Hypermarketurile au înregistrat cea mai lentă creştere, de 13%.
Noutatea celui de-al doilea trimestru al anului constă în modificarea tiparelor de consum din Hyper şi Super-marketuri< deşi valoarea coşului mediu de cumpărături din Hypers a rămas relativ constantă în ciuda inflaţiei (-0,6% faţă de T2 2022), numărul tranzacţiilor s-a mărit cu aproape 10%. În Supers, valoarea coşului mediu a crescut cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar numărul tranzacţiilor a crescut, la rândul său, cu 5,8%. Acest tipar de consum indică tendinţa consumatorilor de a face vizite mai frecvente la magazine, în încercarea de a menţine sub control valoarea coşului de cumpărături.
O altă metoda prin care consumatorii români au făcut faţă inflaţiei este îndreptarea către mărcile proprii ale retailerilor. Trendul ascendent al mărcilor private s-a menţinut şi în T2, când cota lor de piaţă a câştigat încă 0,7 puncte faţă de anul trecut, acest segment reprezentând acum 19,3% din totalul pieţei de larg consum din România.
Deşi mărcile proprii au continuat să crească în importanţă în România, ne situăm încă sub media europeană, unde acestea reprezintă 32,7% din totalul vânzărilor, dar peste media Europei de Est – de doar 16,2%.
Comerţul online de FMCG a înregistrat o creştere valorică importantă în cel de-al doilea trimestru, de 20,4%. Cea mai mare parte a comerţului online monitorizat a fost ocupată de produsele non-alimentare, în creştere cu 25,5%, dar şi de produsele alimentare, în creştere valorică de +14,1%. Băuturile alcoolice au crescut cu 25,2%, în timp ce băuturile non-alcoolice au înregistrat un avans de 21,3%.
Fii primul care comentează