Asculta acest articolDe atunci, a spus Demeter Szilard la Kosuth Radio, duminică, maghiarii spun „am trăit oficial în limba noastră ca națiune”. Poziția necesară pentru realizarea acestui lucru este că trebuie să privești lumea cu ochii maghiari, pentru că, așa cum a spus premierul Viktor Orbán la inaugurarea monumentului Trianon din Sátoraljaújhely – „cine privește lumea în maghiară vede prin ochii Sfântului Ștefan”.
Născut în Transilvania, comentând acest eveniment Demeter Szilárd, directorul Muzeului Național al Literaturii Maghiare, aprecia că „de îndată ce s-au încheiat cei o sută de ani de singurătate maghiară, proliferarea nesfârșită a legilor și cultura abolirii, care vede totul în alb și negru, a căzut asupra noastră ca o avalanșă. În această nebunie, nu este atât de evident să-l salutăm pe european printre albi și pe ungur printre compatrioți.”
“A fi maghiar astăzi este considerată o decizie politică” – spune Demeter Szilárd, care crede că adulții din dictatura comunistă românească știu acest lucru. În același context, al pregătirii pulbicului maghiar pentru sărbătoare limbii Demeter Szilard l-a citat pe cel care-l consideră întemeietorul limbii maghiare. Nu este nici o exagerare să-l numim pe Ferenc Kazinczy întemeietorul limbii materne, întrucât „a inovat nu numai limbajul, ci și stilul; dorea nu numai o limbă maghiară bună, ci și frumoasă”.
Kazinczy și contemporanii săi nu au creat o contracultură, nu au recreat „casa limbii maghiare” din sfidare și protest, a spus directorul Muzeului Literaturii Maghiare de la Budapesta, ci doar “au șlefuit instrumentele gândirii maghiare cu un mare curaj intelectual”.
“Haideți să exersăm acest mod szentistvanian de a vedea” îi îndeamnă Viktor Orban pe maghiari, nu doar de ziua limbii maghiare. Totuși, a accentuat Demeter Szilard, o confuzie a limbajului și ideilor „ne pot duce cu ușurință în rătăcire și confuzie.” Toleranța, sensul său original, nu înseamnă aprobare, ci acceptare și toleranță.
CITEȘTE ȘI:
1931 BIBLIOTECA PUBLICA SATU MARE
Fii primul care comentează