Image 1
Image 2

ȚĂRI EVALUATE

România s-a clasat pe locul 29 în ceea ce priveşte calitatea şi siguranţa alimentelor

România s-a clasat pe locul 29 în ceea ce priveşte calitatea şi siguranţa alimentelor
Primăvara timpurie a favorizat dezvoltarea cu rapiditate a culturilor de rapiţă. Primele semnale date de rapiţa în plină expansiune sunt florile care au început să se deschidă pe tarlalele care au fost semănate în toamnă în aşa numita epocă optimă.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Precipaţiile din toamnă, dar şi iarna blândă au favorizat dezvoltarea şi înflorirea cu mult înaintea perioadelor anilor anteriori. Iată că în această perioadă, aşa cum menţionează publicaţia Agroinfo, şocurile globale, precum pandemiile, conflictele şi evenimentele meteorologice extreme, au pus o presiune considerabilă asupra securităţii alimentare, datele World Food Security Outlook (WFSO), furnizate de Grupul de date economice pentru dezvoltare al Băncii Mondiale şi de practica globală de agricultură1, raportând o estimare de un sfert de miliard de oameni se confruntă cu niveluri de insecuritate alimentară acută în 2024 (…)

 

 

Potrivit Indicelui Global al Securităţii Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare şi Analiză a Unităţii de Informaţii Economice (EIU) şi sponsorizat de compania agricolă internaţională Corteva Agriscience, din cele 113 ţări evaluate, România s-a clasat pe locul 29 cu un scor general de 72,4 din 100 în ceea ce priveşte accesibilitatea, disponibilitatea, calitatea şi siguranţa alimentelor, precum şi sustenabilitatea şi adaptarea. De-a lungul anilor, ţara şi-a menţinut principalele puncte forte printre ţările europene în ceea ce priveşte programele de securitate alimentară(…) Un argument suplimentar pentru alegerea de semănare a rapiţei îl reprezintă beneficiile ce ţin de sănătate umană, produsul finit ulei de rapiţă fiind recomandat pentru compoziţia sa bogată în acizi graşi Omega-3 şi Omega-6, care sunt esenţiali pentru sănătatea inimii şi a sistemului cardiovascular. Consumul regulat de ulei de rapiţă poate contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 şi alte afecţiuni cronice. Prin urmare, cultura de rapiţă atrage şi beneficii financiare datorită cererii constante pentru uleiuri vegetale şi proteine.

 

Printre cele mai notabile caracteristici ale rapiţei este adaptabilitatea sa la diverse condiţii climatice şi de sol, fapt ce o face potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din România(…) Astfel, alegerea cultivării rapiţei reprezintă un angajament ferm pentru construirea unui viitor alimentar mai sigur şi mai prosper pentru fermierii români prin alegeri durabile… Activităţile agricole care se desfăşoară în peisajul agriculturii pentru 2024 favorizează bunăstarea comunităţilor (…) Fermierii sătmăreni nu s-au lăsat în toamna anului trecut descurajaţi de reducerea la jumătate a preţului de preluare a seminţelor de rapiţă, ca urmare a ofertei în creştere la nivel european. Producţiile bune şi foarte bune obţinute în anul 2023, în ciuda scăderii preţului comparativ cu anul 2022, au compensat în bună parte pierderile financiare.

 

CITEȘTE ȘI:

 

Florin Barbu: sunt 45 de programe de susținere a fermierilor, funcționale şi 126 de scheme de finanțare, măsuri și intervenții

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with