Cine pierde și cine câștigă prin comasarea prezidențialelor cu parlamentarele?

Asculta acest articol

Numai la aceste alegeri au fost și sunt așteptați la urne peste două miliarde de alegători.
Prins de febra alegerilor, președintele Macron nu s-a lăsat mai prejos și a declanșat alegeri anticipate în Franța. De asemenea, în luna mai primul ministru al Angliei a dizolvat Parlamentul și englezii sunt chemați la urne începând din 4 iulie, ziua Statelor Unite.

România bate recordul. În 2024 au loc toate alegerile posibile, de la locale la europarlamentare, de la prezidențiale la parlamentare.
Democrația dă pe dinafară. Îmbrăcați în haine de sărbătoare, românii și-au ales primarii și președinții de consilii județene consilierii locale și județeni, dar și europarlamentarii. Nu se mai pune probleme cu reprezentativitatea, nici la nivel locale, nici european. În următorii patru ani cei mai buni dintre cei mai buni vor administra comunele, orașele, municipiile, județele, precum și capitala țării. Mai norocoșii, europarlamentari votați în 9 iunie vor sta la Bruxelles cinci ani.

Efortul electoral făcut deopotrivă de partide, candidați și alegători, este doar la jumătate. Urmează alte două alegeri, cele mai importante, de altfel.
În timp ce aleșii la alegerile locale doar administrează, parlamentarii legiferează și votează noul guvern. Aceste alegeri vor avea loc la împlinirea celor patru ani de la alegerile precedente, care au avut loc în 6 decembrie 2020.

Peste alegerile europene s-au suprapus alegerile locale și astfel schimbarea primarilor în funcție, dacă nu au câștigat alegerile, vor avea loc abia în septembrie. Sunt, așadar, două categorii de primari, președinți de consilii județene și consilieri, cei aleși în anul 2020 și cei aleși în 2024. De exemplu, primărița Sectorului 1 din București, Clotilde Armand, mai rămâne în funcție până în septembrie.

Dacă vor avea loc alegeri prezidențiale în luna septembrie, Klaus Iohannis rămâne în funcție până în data de 23 noiembrie când i se termină mandatul obținut în urma alegerilor din 23 noiembrie 2019. Asta se cheamă “alegeri la termen”, argument invocat de PNL.

Discordia dintre PNL și PSD a început pentru că liderii celor două partide au fost de acord să aducă alegerile prezidențiale în septembrie în ideea că președintele Iohannis va fi ales secretar general NATO. Nu a prins nici vreo funcție la nivelul Uniunii Europene. Nu a fost să fie.

Culmea onestității, a patriotismului, ar fi fost să candideze la Sibiu pentru un mandat de primar. Chiar umbla vorba că Traian Băsescu intenționa să candideze pentru un nou mandat de primar general al Capitalei. Modestia, onestitatea, nu se poartă de sus în jos, ci doar de jos în sus.
Cum președintele Iohannis a băgat zâzania între PNL și PSD, tot dumnealui ar trebui să rezolve problema. La o adică, s-ar putea da cu banul: alegeri prezidențiale în septembrie, cum vrea PSD, sau alegeri în noiembrie cum vrea PNL.

Dacă localele s-au comasat cu europarlamentarele de ce nu s-ar putea comasa alegerile parlamentare cu cele prezidențiale?
Iarăși este vorba despre calcule. Cine ar avea de pierdut și cine de câștigat dacă se suprapun alegerile prezidențiale peste alegerile parlamentare?
Dacă comasarea se face în turul întâi campania electorală va fi mai viguroasă pentru că sunt antrenate toate partidele care vor avea candidați la președinție.

Dacă prezidențialele vor fi organizate în aceeași zi cu parlamentarele au de câștigat numai partidele care ai căror candidați intră în turul doi.
Întrebarea este intră sigur în turul doi candidații PSD și PNL sau intră candidatul PSD cu George Simion?
În anul 2000 alegerile parlamentare și prezidențiale au avut loc în aceeași dată, 28 noiembrie. Turul doi la prezidențiale a avut loc în 9 noiembrie, între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Pot fi luate ca model ideal electoral alegerile prezidențiale din anul 2000?