Asculta acest articolRomânia are multe probleme de politică externă care-şi aşteaptă rezolvarea. Aşadar, cel puţin prima jumătate a anului 2023 va fi dedicată rezolvării acestei mari, uriaşe probleme – amânarea pentru la sfântul aşteaptă sau intrarea în acest an în Spaţiul Schengen.
Pentru preşedintele Ioahnnis este o chestiune de onoare. Pentru premierul Ciucă este o chestiune de supravieţuire politică, iar pentru PNL un eventual eşec în campaniile electorale din 2024.
În pierdere este toată lumea. După socotelile ministrului Bode, România pierde 220 de milioane lei pe lună, iar la nivel general pierderea s-ar ridica la 25 de miliarde de euro pe perioada anilor de la intrarea României în UE. Adică pierdem la vamă ce am câştigat la pod, cum zice proverbul.
Deocamdată vina pentru eşec este aruncată asupra Austriei. Poate fi un pic de adevăr, dar ca adepţi ai transparenţei, PNL-iştii erau datori să spună adevărul. Ce ne-a cerut Austria în schimbul votului? Avantaje economice. Ce avantaje economice? :tie doar preşedintele Iohannis pentru că întâlnirea cu reprezentanţii OMV a avut loc la Cotroceni.
Luând de bună rotativa la guvernare programată pentru luna mai, odată cu instalarea unui prim ministru PSD în fruntea guvernului este posibil să se schimbe şi direcţia politicii externe. Principalii responsabili, în cazul Schengen, sunt ministrul de externe şi cel de interne. Aurescu, în ciuda renumelui de care s-a bucurat după procesul Insulei :erpilor s-a dovedit extrem de modest ca şef al diplomaţiei româneşti. Un rol important în JAI, un consiliu de Justiţie şi Afaceri Interne format din miniştri de Justiţie şi de Interne ai tuturor ţărilor membre UE, l-au avut Lucian Bode şi Cătălin Predoiu. Ambii sunt miniştri din partea PNL.
Dar responsabilităţile directe ale PNL nu se opresc aici. :i ministrul Energiei este tot din partea PNL. Care sunt problemele cu care se confruntă populaţia în această perioadă? Scumpirile la energie şi gaze. Deci tot PNL trage ponoasele şi la acest capitol.
PSD, mai cu seamă după eşecul Schengen, pune presiune pe colegii de guvernare lăsând să se înţeleagă că toate relele vin din cauza nepriceperii oamenilor de la PNL.
Aceste critici necontenite, unele meritate, această presiune continuă poate împinge PNL-ul înspre USR şi chiar înspre formaţiunile de dreapta neparlamentare. O dreaptă unită a demonstrat la toate alegerile prezidenţiale din 2004 încoace că bate PSD.
Un guvern de dreapta care să-şi asume reforme absolut necesare ar fi singura soluţie pentru relansarea PNL. O reformă mult aşteptată este a administraţiei publice. Exemplul de la Bihor, modelul Bolojan, este la îndemâna PNL, şi chiar USR, dar actualilor lideri le este teamă să-l pună în practică la nivelul întregii ţării.
PNL, guvernul Ciucă, este receptat ca lipsit de iniţiativă, temător, care se complace în situaţia moştenită de la alte guverne la fel de neperformante.
Nu doar marile privatizări sunt problemele, ci modul în care sunt construite instituţiile şi funcţionarea lor la jumătatea capacităţii.
Peste câteva zile intrăm în anul 2023. Un an premergător celor patru rânduri de alegeri din 2024. Până acum toate calculele pun PNL într-o poziţie dezavantajoasă faţă de PSD. Dacă din luna mai Marcel Ciolacu preia conducerea guvernului, iar PSD va pregăti şi alegerile din 2024, practic PNL nu are nicio şansă de a obţine scoruri mai bune decât în anul 2020. Lucrul pe care îl poate face este să iasă de la guvernare şi să lase PSD în postura de guvern minoritar.
Fii primul care comentează