A 27-a întâlnire a scriitorilor români şi străini la Zilele Culturale Poesis

Asculta acest articol

Update: Deschiderea festivă a avut loc joi, de la ora 12, la Cafeneaua Poesis (foto)

Poesis a fost o revistă cu o redacţie “la purtător”.
Fără birouri, fără fotolii în care să se lăfăie redactorii care lăsau totul în seama “redactorului şef şi realizatorului” George Vulturescu. Unde se afla George Vulturescu, acolo era şi redacţia.

Unde se întâlneau Alexandru Pintescu, Dumitru Păcuraru, Alexandru Zotta, Gheorghe Glodeanu, Ion Baias, Ion Vădan, Ion Ghiur, Ion Bala, Ilie Sălceanu, Gh. Creţu, Emil Matei, Viorel Vladimirescu, Ovidiu Suciu, Nae Antonescu, Corneliu Balla, Ion Bledea, mulţi alţii, imediat îşi făcea apariţia şi revista Poesis, păşind pe picioruşele sale de plumb în primii ani de după 1990, pentru ca apoi, înspre anii pubertăţii, să-şi facă apariţia tipărită într-un offset de tranziţie.

Trecând de vârsta adolescenţei, împlinirea sfertului de veac a găsit-o tot fără un domiciliu stabil.
Abia acum, la ediţia cu numărul 27 a Zilelor Culturale Poesis, redacţia se aşează la casa ei. Şi nu în orice casă.
Revista Poesis îşi stabileşte redacţia într-o casă cu o valoare istorică şi culturală cu totul deosebită: în casa Ferenţiu de pe strada Mircea cel Bătrân, nr. 8, o casă în care s-a făcut istorie.

În această clădire începând din aprilie 1869 a fost găzduită prima bibliotecă de carte românească şi a funcţionat primul cerc de lectură în limba română înfiinţat şi condus de Petru Bran (1821 – 1877), primul profesor de limba şi literatura română din Satu Mare.

În anul 1868, Societatea de lectură avea 40 de membri

Într-o notă apărută în ziarul Albina (anul II, nr. 113, Viena, Vineri 1/13 noiembrie 1868, p. 1, 2), Societatea de lectură a studenţilor români de la Gimnaziul Regesc din Satu Mare mulţumea public revistei “Convorbiri literare” şi ziarelor Albina şi Românul pentru că le trimiteau abonamente gratuit. Iată textul scris în stilul epocii:

“Satu Mare, 1 noemvre 1868. Mulţămită publică.

Societatea de lectură a studenţilor ro­mâni din gimnasiul de Satumare ţine de cea mai sfântă datorinţă a-şi reafirma în public mulţumita sa cordială onoratelor Redacţiuni a Albinei, Românului şi Convorbirilor Literare, care au binevoit a-i transmite jurnalele sale gratis pe tot anul scolastic acum espirat.

Onoratele Redacţiuni prin fapta asta mărinimoasă, putem zice cu tot dreptul, partea cea bună şi-au ales, — căci de cumva un pocal de apă, prin care ni se alină setea pre câteva momente, îşi are meritul său, ce vom zice despre meritul binefacerei gratuite prin care li se stâmperă setea spirituală la 40 de membri ai Societăţii acesteia (cari s-au înscris până acum din numerul gimnaziştilor români de 75), şi ni se dă ocasiune a ne apropia cu paşi mai iuţi şi mai siguri cătră santuariul limbei materne şi a sentimentelor naţionale?”

În primăvara anului 1869 biblioteca Societăţii se mută în cabinetul avocatului Alexandru Ferenţiu. Adică în actuala casă Ferenţiu de pe strada Mircea cel Bătrân, nr. 8, în care începând de acum va funcţiona Redacţia Poesis. Tot în această clădire Centrul Multicultural Poesis va reînfiinţa biblioteca Petru Bran.

Şi pentru că următorul profesor de limba şi literatura română de la Liceul Regesc din Satu Mare a fost dr. Vasile Lucaciu, evident că biblioteca a căzut în sarcina acestuia, la fel şi continuarea cercului de lectură. Aşadar, biblioteca va purta numele primilor doi profesori, Petru Bran şi Vasile Lucaciu. De altfel Alexandru Ferenţiu va fi şi avocatul dr. Vasile Lucaciu în primul lui proces de la Satu Mare.

Iată textul apărut în ziarul Federaţiunea

“Era în 20 aprilie. Studenţii români de la gimnasiul de aici, căpătară un lăcaş de la supranumitul român faimos, în care le demanda, ca în timp de 24 de ore să scoată biblioteca societă­ţii de leptură, din şcoala parohială, – că alminterea va da afară cu ea. Nefericiţii studenţi numai acel pecat îl au, că sunt români, şi sunt discipolii Domnului Bran.

Erau în perplesitate tinerii, nesciind şi neavând unde duce biblioteca, înse domnul avocat Alesandru Ferenţiu avù bunătatea a le oferi cancelaria sa avocaţială, ca să-şi ţină acolo biblioteca şi şedinţile, dar locaţia e mică, abiè încap în ea 10 persoane. Iar societatea numeră peste 30 de membri, prin urmare în ţinerea şedinţelor încă sunt împedecaţi.” (Federaţiunea, Pesta, 25/13 aprilie, 1869, Anul II, Nr. 44, p. 2)

O scurtă notă: în aceste două ziare a debutat ca publicist tânărul Mihai Eminescu, aflat la studii în Viena.
El va deveni şi bibliotecarul bibliotecii române din Viena, dar va face parte şi din redacţia ziarului Federaţiunea, condus de Alexandru Roman, profesor de limba română la universitatea din Budapesta.

Cine a fost avocatul Alexandru Ferenţiu? Un avocat de succes, unul dintre susţinătorii învăţământului în limba română din Satu Mare, dar şi al înfiinţării teatrului în limba română din Transilvania.

În această clădire în 1872 a avut loc a doua reuniune pentru adunarea de fonduri pentru teatru în limba română din Transilvania, aşa cum scrie pe placa de pe zidul vechii clădiri. Revista Familia dedică un număr special acestui eveniment la care participă peste 600 de români. A fost prezent Iosif Vulcan, care retrăgându-se de la balul organizat în seara zilei de 2 mai îşi va scrie articolul publicat în Familia din 30 aprilie/12 mai 1872.

În sfârşit, în această casă s-a născut AUGUSTIN FEREN|IU, cel ce avea să devină primul primar român după Unire. Prieten al scriitorilor şi artiştilor, susţinător al salariaţilor maghiari din primăria Satu Mare, Augustin Ferenţiu va fi primar timp de zece ani. Printre prietenii lui se numără pictorii Aurel Popp şi Nicolae Tonitza, scriitorii George Mihail Zamfirescu şi Dariu Pop.

În timpul mandatului său la Satu Mare au fost invitate numeroase trupe de teatru, dar şi scriitori, printre care se remarcă Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Alfred Moşoiu, Octavian Goga etc., găzduindu-i în casa proprie.

Revista Poesis îşi propune să continue această tradiţie, reînviind dragostea tinerilor pentru limba şi literatura românească, înfiinţând un cenaclu şi un “cerc de lectură”, într-un loc cu o valoare simbolică deosebită.

În încheiere, prezentăm un scurt bilanţ al invitaţilor revistei Poesis. la “Zilele culturale Poesis”. Pe parcursul celor 26 de ediţii, la care se adaugă şi a 27-a ediţie, dedicată Centenarului, au fost prezenţi la Satu Mare sute de scriitori din ţară şi străinătate.

Preşedinţi ai uniunilor scriitorilor care au fost la Poesis

Radomir Andrici (Serbia), Andreas Sorel (Franţa), Szentmartoni Janos şi Pongracs Bella (Ungaria), Mihai Cimpoi şi Arcadie Suceveanu (Republica Moldova), Laurenţiu Ulici, Eugen Uricaru, Nicolea Manolescu (România).

Au participat scriitori, poeţi din: SUA, Italia, Liban, Elveţia, Letonia, Franţa (9), Belgia, Serbia (14), Macedonia, Austria, Portugalia, Canada, Israel, Germania (8), Spania, Rusia, Anglia, Ucraina (10), Republica Moldova (14), Ungaria (26).

Ediţia din acest an este dedicată Centenarului României

Numărul scriitorilor români se ridică la peste 600. Şi va continua să crească.
Ediţia din acest an este dedicată Centenarului României. Sunt invitaţi scriitori, reprezentanţi ai peste 15 reviste de cultură: Ioan Moldovan, Ioan Matiuţ, Ion Mureşan, Gellu Dorian, Nicuşor Corlat,  Dumitru Necşanu, Luca Gheorghe, Denisa Crăciun, Alice Micu, Olimpiu Nuşfelean, Vintilă Ovidiu, Ioan F. Pop, Traian Ştef, Adela Nechita, Eugeniu Nistor şi mulţi alţii.

Scriitori străini prin Ţara Oaşului

Miercuri, 19 septembrie, un grup de scriitori participanţi la Zilele Poesis au vizitat o parte a judeţului Satu Mare, mirifica lume a |ării Oaşului. Au luat un prim contact cu proverbiala ospitalitate a locuitorilor din acest nord de ţară un grup de scriitori din China şi Franţa: Zaha Zhi, Wang Guilin, Chen Taijin, Yang Beicheng, Mei Er, Bei Ta, Jean Poncet, Denisa Crăciun.

După ce au vizitat Oraşul Nou, Vama, atelierul de olărit, Negreşti-Oaş, scriitorii s-au îndreptat spre Medieşul Aurit. La Negreşti au fost întâmpinaţi de primăriţa Aurelia Fedorca. A urmat o seară de lecturi la Poesis.
Grupului de scriitori sătmăreni – George Vulturescu, Ioan Nistor, Alexandru Zotta, Ştefan Haiduc – i s-a alăturat şi cunoscutul artist Mircea Florian care, deşi trăieşte de ani buni în Germania, nu a uitat oraşul natal Satu Mare.­