Image 1
Image 2

ÎNMORMÂNTARE

Academicianul Gabriel Ștrempel a fost condus joi pe ultimul drum

Academicianul Gabriel Ștrempel, originar din comuna Pomi, cetățean de onoare al municipiului Satu Mare, s-a stins din viață de Ziua Națională, în 1 Decembrie. A fost condus pe ultimul drum în 3 decembrie, slujba fiind oficiată în Cimitirul “Bellu” din București.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Un amplu material despre unul dintre cei mai de seamă sătmăreni, realizat de dr. Daniela Bălu, va apărea în Informația de Duminică din 13 decembrie.

 

Redăm  mesajul Părintelui † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Profesorul Gabriel Ștrempel, harnic cercetător şi director al Bibliotecii Academiei Române

Am aflat cu tristețe vestea trecerii din această viață, în ziua de marți, 1 decembrie 2020, la vârsta de 94 de ani, a marelui istoric și filolog Gabriel Ștrempel, cunoscut cercetător, care și-a dedicat viața studiului operelor Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti.

S-a născut în data de 8 septembrie 1926, la praznicul Nașterii Maicii Domnului, într-o familie de agricultori credincioși din comuna Pomi, județul Satu Mare. Între anii 1947-1951, a urmat cursurile Facultății de Istorie a Universității București, în anul 1967 obținând titlul de doctor în istorie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, cu lucrarea Copiștii de manuscrise românești până la 1800.

În anul 1950, pe când încă era student, a început să lucreze ca bibliotecar la Secția de manuscrise și documente istorice, actuala Secție de manuscrise și carte rară din cadrul Bibliotecii Academiei Române. Întreaga sa viață și-a dedicat-o studiului manuscriselor și cărților vechi, din 1975 fiind director adjunct al Bibliotecii Academiei Române, apoi din 1994 până în 2006 director general, iar după pensionare director onorific, preocupându-se în mod special de coordonarea cercetării, a organizării și dezvoltării colecțiilor din marea bibliotecă bucureșteană.

A format mulți tineri în domeniul biblioteconomiei, continuând cu pasiune linia de cercetare a academicianului Ioan Bianu. A fost cercetător al Academiei Române, la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” din București și a susținut cursuri de Istoria cărții și Istoria civilizației și culturii românești la Facultatea de Litere a Universității București.

Domnul Gabriel Ștrempel a publicat numeroase volume, studii, articole, ediții critice și bibliografii, aplecându-se cu mult interes asupra scrierilor Sfântului Antim Ivireanul, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Ioan Neculce sau Ianache Văcărescu. A alcătuit și a coordonat realizarea unor instrumente de lucru foarte utile pentru cercetători între care amintim volumele Copiști de manuscrise românești până la 1800, publicat în 1959, sau Catalogul manuscriselor românești. Biblioteca Academiei Române, în patru volume, alcătuit alături de Florica Moisil și Lileta Stoianovici, publicat în perioada 1978-1992. Sub coordonarea sa au mai fost tipărite Bibliografia românească modernă1831-1918, Publicațiile periodice românești, vol. III, pentru perioada 1919-1924 și vol. III din Catalogul manuscriselor grecești.

Pentru activitatea sa prolifică de cercetare, în data de 12 noiembrie 1993, Gabriel Ştrempel a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A fost și membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, membru al American Biographical Institute, membru de onoare al Societății Numismatice Române, membru de onoare al Societății de Științe Filologice.

Pentru realizările cărturărești deosebite a fost distins cu diverse premii: Premiul revistei Manuscriptum (1972), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1976), Premiul Uniunii Scriitorilor (1999), Premiul Naţional al Ministerului Culturii (2001). A fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Ofițer și cu Ordinul Meritul Cultural.

Din toată activitatea științifică extrem de bogată, se remarcă o grijă deosebită față de opera literară a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești. Ediția critica din 1972, Opere, prezintă pentru prima data tot ceea ce istoria literară atribuie creației Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul. Numeroasele sale cercetări cu privire la viața și activitatea Sfântului Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti, publicate în decursul timpului, au constituit repere bibliografice fundamentale în elaborarea argumentelor de canonizare a acestuia, în anul 1992.

Domnul profesor universitar Gabriel Ștrempel a fost un mare admirator şi un ucenic indirect al Sfântului Antim Ivireanul, pe care l-a iubit mult și despre care a vorbit atât lumii academice, cât și oamenilor simpli, spre a-l face cunoscut pe cel care, deşi georgian de origine, a fost un mare dascăl de limbă și spiritualitate românească.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cel ce este Învierea și Viața (cf. Ioan 11, 25), să odihnească sufletul robului Său, Gabriel, împreună cu drepții, în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi, să mângâie familia îndurerată, ucenicii îndoliați și pe toți cei care, astăzi, sunt întristați de plecarea dintre noi a unui om erudit şi credincios. 

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești binecuvântări și condoleanțe pentru toți cei îndoliați,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

1 comentariu

Lasă un răspuns

Connect with

DRUMUL UNEI OPERE DE ARTA

Cum a ajuns pictura “Moartea Fecioarei” de Caravagio in colectia muzeului Luvru

Acest tablou ilustrează revoluția iconografică și formală pe care Caravaggio a instigat-o la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Distantandu-se de pretioasa, afectata moda manierista, artistul a inaugurat un stil franc, robust, energic. El și-a asumat sarcina de a traduce realitatea și emoțiile oamenilor fără a se îngrijora de convențiile reprezentărilor sacrului. Impactul său asupra evoluției concepțiilor picturale în secolul al XVII-lea a fost considerabil. 

OPINII LIBERE

Scriitori ruși despre ruși (A.P. Cehov)

Felul de a fi al rușilor s-a aflat în atenția scriitorilor din cea mai întinsă țară a lumii. Când scăpau de vigilența Ohranei țariste, apoi de serviciile staliniste, până la FSB, spiritul critic scormonea după mentalitățile rele, chiar nocive.