Asculta acest articolAlegerile parțiale s-au finalizat cum nu se poate mai bine: în coadă de pește. Adică nu a fost o victorie clară a unui partid. PSD spune că a câștigat primăriile în 16 localități, în timp ce PNL afirmă că a câștigat în 15 localități, dar mai mari decât cele 16 ale PSD. Disputa politică despre care partid este mai mare continuă.
Este adevărat că alegerile pațiale au avut loc în localități rurale și în câteva orașe mai mici, dar important de reținut este că PSD, după cum arată rezultatele, își conservă electoratul.
La rândul lui PNL rămâne partidul cel mai mare din zona dreptei. USR PLUS și AUR nu au câștigat nicio primărie, dovadă că cele două partide nu reușesc să-și creeze structuri în teritoriu.
Rămân partide care obțin rezultate în funcție de conjunctura politică în momentul alegerilor. Rămân partide care depind de starea de spirit în populație din preajma alegerilor, de disfuncționalități, de evenimentele sociale.
USR PLUS, ca și AUR au nevoie de un 10 august, au nevoie de restricții cum au fost cele din timpul pandemiei ca să obțină rezultate cât de cât mulțumitoare.
Semnificativ este cine a anunțat victoria. Cel ce a anunțat victoria PSD a fost Sorin Grindeanu, fostul premier care s-a baricadat în clădirea guvernului și nu s-a dat plecat decât în urma unei moțiuni de cenzură introdusă chiar de partidul său. După o mică escală în Pro România l-a abandonat pe Victor Ponta, a revenit în partid și a devenit unul dintre cei mai înfocați comunicatori ai PSD.
PNL și-a revendicat victoria de însuși Ludovic Orban, dovadă că acesta nu se lasă impresionat de armata tot mai numeroasă a celor care îl susțin pe Florin Cîțu.
Raportul de forțe relativ egal dintre PSD și PNL nu înseamnă nicidecum un echilibru politic sănătos. Ambele partide sunt egale pe o grilă foarte joasă, la un procent care nu le permite să formeze o majoritate parlamentară decât din fragmente.
PSD pentru a-și trece moțiunea de cenzură nu încetează să anunțe că a început negocieri cu parlamentari din partidele din coaliția de guvernare. Deci PSD nu are destui parlamentari pentru a forma o majoritate prin alianța cu un singur partid, în cazul lui cu AUR.
Nici PNL nu a reușit să formeze o majoritate cu un singur partid. PNL nu are o pondere parlamentară destul de mare, și nici USR PLUS nu are destui parlamentari pentru a forma împreună o majoritate confortabilă. A fost nevoie și de UDMR, dar și de Minorități.
Și într-un caz și în altul, și pe stânga și pe dreapta, majoritatea parlamentară este fragilă. Situația este cu atât mai gravă cu cât trecem printr-un moment istoric în care este nevoie de reforme profunde. Nu există un consens în privința reformelor nici la nivelul coaliției de guvernare, nicidecum la nivelul întregului parlament.
Nu există un consens nici la nivelul PNL. Recent premierul Cîțu declara că va adopta măsuri de reformă prin ordonanțe de urgență pentru că Parlamentul lucrează prea încet. Este o trimitere directă la președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban.
Ce reforme să faci cu asemenea partide, dar mai ales cu asemenea lideri politici? USR PLUS nu reușește să lanseze lideri unanim recunoscuți. Dan Barna nu strălucește, iar Dacian Cioloș are mici șanse de a deveni liderul unic după alegerile din USR PLUS din toamnă. AUR are un program de partid populist, nepreocupat de reforme care presupun sacrificii.
Marcel Ciolacu ține PSD pe loc, refuzând în continuare și modernizarea internă a partidului și reformarea societății. PSD nu reușește să depășească temele sociale, salarii și pensii, ignorând total regulile economiei de piață, condamnând în felul acesta România la subdezvoltare. În spatele confruntării dintre PSD și PNL se ascunde neputința ambelor partide de a moderniza România, de a o aduce la nivelul țărilor mediu dezvoltate din Uniunea Europeană.
Rezultatele de la alegerile parțiale de duminică 27 iunie, nu au făcut decât să consfințească și să conserve o situație politică plină de incertitudini, dând o notă deloc încurajatoare pentru alegerile generale din 2024.
