Asculta acest articolOricât de bine ar fi aranjate statisticile anului care se încheie în curând, adevărul despre situaţia economică mondială nu poate fi ascuns.
Dacă nu bate pasul pe loc, economia gâfâie, iar populaţia face faţă cu greu scumpirilor şi lipsurilor de tot felul.
Un singur domeniu nu pare să fie afectat de crizele paralele: industria produselor de lux.
Adresându-se categoriei de vârstă a celor născuţi după anul 1980, această industrie pe care PSD a vrut să o impoziteze a avut o creştere de 21% în anul 2022 faţă de anul 2021.
Cifrată la 1400 de miliarde de euro, produsele exclusiviste de lux sunt, totuşi, departe de nivelul bugetului SUA aprobat de Camera Reprezentanţilor, de 1,7 mii de miliarde de dolari. Raportat la bugetul firav al României, am putea trage concluzia că nu toată lumea o duce greu în criză. Am zice, revenind pe meleagurile noastre, că nici în România nu toată lumea suportă ravagiile preţurilor. Dacă nivelul cheltuielilor pentru concediile petrecute în străinătate de români se ridică la şase miliarde de euro, înseamnă că mai există resurse serioase necheltuite pentru investiţii în ţară.
Pe lângă cifrele avansate cu intenţia de a se scoate în evidenţă marea ruptură dintre cei bogaţi şi cei săraci, circulă în spaţiul public al informaţiilor tot felul de ştiri economice false.
De pildă, se spune că Ungaria achiziţionează de la ruşi gaze la un preţ de cinci ori mai mic decât cel cumpărat de alte ţări. Adevărul este fix pe dos.
Ungaria cumpără gaze ruseşti la un preţ de cinci ori mai mare decât îl cumpără alte ţări. Multe exagerări se strecoară şi în ceea ce priveşte profiturile firmelor străine pe care l-ar lua din România.
Acum dat fiind votul negativ pentru Schengen, sunt luate în vizor firmele austriece. Nu că firmele străine ar fi în pierdere, dar nici pe departe România nu este un Eldorado cu pipete de aur la suprafaţă sau o gâscă fermecată care face ouă de aur pentru străini şi doar ouă de prepeliţă pentru firmele autohtone. O altă contradicţie: Austria, Ungaria şi Serbia ar dori să refacă Imperiul Austro-Ungar. În acelaşi timp vicecancelarul austriac Werner Kogler cere ca Ungaria să fie exclusă din Spaţiul Schengen.
Informaţiile care se bat cap în cap nu sunt rulate doar în spaţiul public românesc. Ştirile false provin de la toate cancelariile lumii, de la Casa Albă până la Kremlin, de la Viena la Budapesta, Berlin, Bucureşti şi Paris.
Internetul oferă un spaţiu generos tuturor celor care ştiu scrie să posteze orice ştire fantezistă fără ca undeva să existe un minim control de autenticitate. Singurele componente mass media controlate, verificate şi eventual amendate sunt posturile de televiziune şi ziarele.
Acestea sunt singurele instituţii media la vedere, cu adrese concrete, cu personal care nu se ascunde după nişte adrese de facebook sau site-uri obscure, fără identitate clară, cu finanţatori din umbră.
Într-un viitor nu prea îndepărtat ştirile verificate şi verificabile vor deveni produse de lux. Adevărul va deveni un produs de lux. Pentru anul care se apropie statistica nu permite să aducă după sine foarte multe speranţe. Nu s-au făcut paşi decisivi pentru o eventuală pace între Rusia şi Ucraina. Marile puteri economice nu anunţă că ar fi în discuţie semnarea unor acorduri istorice între ele. Nici despre mici înţelegeri bilaterale nu prea auzim. Dar asta nu înseamnă că anul 2023 nu va fi un an al căutărilor, al frământărilor.
În plan intern având în vedere alegerile din 2024 partidele politice vor intra în campanie electorală. Adevărul, corectitudinea, decenţa intră într-o lungă vacanţă. Cuvântul de ordine devine “Totul pentru victorie!” Mari grupuri sociale vor fi mobilizate punându-se în slujba partidelor. Ca prin minune locul statisticilor negative, mai apropiate de adevăr, vor fi luate de date mai optimiste, încurajatoare.
Dar nu o dată în istorie, omenirea a demonstrat şi în situaţii mai grave decât cea de faţă că este capabilă de reveniri spectaculoase, de performanţe nebănuite.
Deci, să fim optimişti!
Fii primul care comentează