Asociația Arche: Doar aproximativ 7% din conacele și castelele vechi – în curs de restaurare

Asculta acest articol

Aproximativ 7% din castelele și conacele vechi din România sunt în curs de restaurare, au informat, miercuri, reprezentanții Asociației Arche, proprietarul Hanului lui Manuc, Dinu Cantacuzino, remarcând că protejarea clădirilor de patrimoniu de acest gen nu ar trebui să fie la latitudinea autorităților locale, ci să fie supusă unei strategii de stat.

Discuția legată de protejarea și metodele de renovare a unor castele și conace din România a avut loc după “Arche Heritage Talks”, eveniment ce a reunit marți la București experți în arhitectură, legislație, patrimoniu și proprietari ai unor clădiri vechi.

Vicepreședintele Arche, Irina Leca, a spus că, potrivit datelor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, aproximativ 4.500 de conace au fost naționalizate în perioada comunistă iar asociația a identificat peste 1.300 de ansambluri nobiliare extraurbane din întreaga țară.

Statisticile prezentate de asociație sunt la nivelul anului 2015, a precizat ea.

Cele mai multe ansambluri nobiliare dispărute s-au aflat în Banat iar în Moldova — 23% din obiective sunt necercetate încă.

Potrivit Irinei Leca, aproximativ 20% dintre castelele și conacele din Transilvania și Moldova sunt restaurate iar în Muntenia, Oltenia și Banat doar 8%.

În prezent, a spus ea, sunt în curs de restaurare doar 7% din proprietăți. În schimb, în Muntenia și Oltenia, jumătate din castele și conace se află în stare de “pre-colaps”, în timp ce în restul țării 10% prezintă acest risc apropiat de prăbușire.

Potrivit participanților la discuții, motivele pentru care restaurarea acestor clădiri istorice este un proces greoi sunt vaste: de la problemele spinoase de legislație, obținerea fondurilor europene în acest sens sau atitudinea autorităților locale.

Daiana Anghel, coproprietar al Conacului Chiroiu din Condeești (județul Ialomița), a povestit cum timp de opt ani procesul de renovare a imobilului a fost blocat de autoritățile locale.

“Am demarat demersurile de proiectare studiu, expertize. Am finalizat aceste etape, am finalizat restaurarea și n-am mai putut să intervenim. (…) În 2005 a existat o tensiune foarte mare cu consiliul local, acest lucru s-a extins pe perioada a opt ani”, a povestit Anghel.

Ea a spus că, în prezent, a reluat procedurile pentru ansamblul imobiliar, deoarece autorizațiile au expirat.

“Opt ani de zile am făcut memorii, am avut litigii cu Primăria. (…) Am avut materiale de construcții. O parte s-au deteriorat și o mare parte au fost furate”, a explicat Daiana Anghel.

Ea a adăugat că recent a intrat în posesia a terenului care a fost parte din vechiul domeniu al conacului, teren ce a fost transformat parțial în groapă de gunoi.

“Practic, toți sătenii veneau acolo în vecinătatea conacului și aruncau gunoaie inclusiv carcase de animale, ca să ne determine să renunțăm la proiectul nostru”, a povestit Anghel.

Un exemplu de restaurare care a funcționat “ca la carte” este cel al Castelului Daniel din Tălișoara (Covasna), o clădire de secol XVII.

Proprietarul ansamblului imobiliar ce este în prezent hotel, Attila Racz, a povestit că a cumpărat imobilul cu 170.000 de euro și a investit, pentru restaurare, 400.000, jumătate din bani provenind din fonduri europene și fonduri norvegiene.

“Am avut o colaborare bună sau, în cel mai rău caz, decentă cu autoritățile”, a spus el. Attila Racz a mărturisit că nu își pune problema “amortizării costurilor”.

“Fiind o investiție de suflet, prin care cred că am salvat o clădire, (…) acest calcul nu îl facem. Considerăm că s-a amortizat, din punctul nostru de vedere”, a spus Attila Racz.

Și proprietarul Hanului lui Manuc din Capitală a vorbit despre experiența sa. Dinu Cantacuzino a povestit cum, “după 10 ani de lupte în instanță”, a redobândit clădirea din centrul Capitalei. El a apreciat că până în 2026 își va acoperi investiția în reabilitarea ansamblului imobiliar destinat, în prezent, turismului.

Cantacuzino a povestit și despre starea în care a descoperit o altă clădire, pe care a redobândit-o după cinci ani de procese — Conacul Cantacuzino din Râfov (Prahova). Acest imobil, a povestit el, a găzduit, în perioada comunistă, primăria, biblioteca, dispensarul și chiar CAP-ul. “Era o ruină… nu mai erau podelele, nu erau scările”, și-a amintit el.

Dinu Cantacuzino a apreciat că managerierea unor clădiri de patrimoniu trebuie să se producă mai sus de autoritățile locale.

“Autoritățile locale în toată țara (…) au o nepăsare în a proteja monumentele. Nu cred că ar trebui lăsată la latitudinea autorităților locale, asta ar trebui să fie o strategie de stat. Dacă vrem să ne protejăm obiectivele istorice, dacă vrem să avem un trecut reprezentat prin aceste clădiri, asta trebuie făcut. Autoritățile ar trebui să facă ceva în sensul acesta de la vârf”, a declarat Cantacuzino.