Avertismente

Asculta acest articol

Huiduielile de la Iaşi, de la festivităţile dedicate Unirii sunt un început. Poate că nu e foarte exact şi corect spus un început, ele ar putea fi definite mai degrabă ca un semnal. Numărul celor ce au huiduit, fluierat şi aşa mai departe este minor, este probabil neglijabil procentual faţă de numărul total al participanţilor.

Dar, acel grup mic, poate neînsemnat, reprezenta totuşi o opinie a unei părţi din populaţie faţă de clasa politică. La Iaşi au fost huiduiţi şi Victor Ponta, şi Crin Antonescu ca şi cei din anturajul lor, dar a fost huiduit şi fluierat şi reprezentantul preşedinţiei când a depus o coroană de flori.

Pentru nemulţumiţi, politicienii sunt cu toţii o apă şi un pământ, plutesc în aceeaşi barcă. Ei, protestatarii sunt o minoritate, dar o minortitate a fost şi grupul din electorat care a votat actuala putere. Să ne reamintim că la alegerile din 9 decembrie s-a pezentat mai puţin de un sfert din alegătorii înscrişi pe liste. Însă, în ultimă instanţă, suntem obligaţi să remarcăm un fapt: mult prea repede au apărut fluierăturile şi huiduielile adresate liderilor puterii. De obicei trecea o bună bucată de timp, de la alegeri, până izbucneau şi se manifestau public nemulţumirile. În momentul de faţă avem toate argumentele pentru a le considera un preaviz adresat guvernanţilor.

Tot în categoria „huiduielilor” putem încadra şi manifestările de nemulţumire, dar exprimat în limbajul cel mai curtenitor şi mai diplomatic cu putinţă, de secretarul general al Consiliului Europei şi de ambasadorii Germaniei şi Franţei. Poziţiile lor în organigrama Uniunii Europene şi a corpului diplomatic german şi francez, nu le-a permis să se prezinte la festivităţile de la Iaşi şi să se exprime mai „româneşte” prin fluierături şi huiduieli.

Consiliul Europei prin reprezentanţii săi şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu ultimele decizii ale Parlamentului român privind creşterea imunităţii. Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea a luat hotărârea de a limpezi apele. La o întâlnire de Bruxelles, el se va strădui să explice răspicat autorităţilor europene cum stau lucrurile. Şi el, dar şi Ponta şi Antonescu dau vina pe agenţia Reuters care a răstălmăcit lucrurile, le-a exagerat, pentru că, de fapt, prin noul Statut, nu creşte cu nimic imunitatea parlamentară. Suntem într-o situaţie similară ca cea oferită de liderii germani la celebrul „Proces de la Nürnberg”, când ei au fost acuzaţi de organizarea holocaustului. Erau uimiţi că li se reproşează unul din lucrurile cele mai fireşti, în mintea lor: exterminarea evreilor. În lumea lor, lume în care până atunci au trăit, faptul de a gaza, de a ucide mulţimi de evrei era unul dintre cele mai normale, poate chiar banale. La fel şi liderii noştri: a pune la adăpost parlamentarii de braţul lung al justiţiei este un eveniment dintre cele mai normale, doar europenii nu-l pot pricepe. Însă Valeriu Zgonea va lămuri lucrurile.

De asemenea este dificil de înţeles de ce Europa nu este mulţumită de progresele României, chiar dacă la frontiere are aparatură extrasofisiticată. Putem intra în Shengen, suntem dotaţi până în vârful degetelor, până în vârful celui mai mărunt fir de păr şi în cazul acesta justiţia nu mai are nicio importanţă. Da, dar străinii sunt la curent cu toate metehnele noastre. Ambasadorul francez a încercat să lămurească nedumeririle românilor. Poţi să ai cea mai sofisticată aparatură la frontieră, dacă este lăsat să treacă, încălcând toate precauţiile, cel ce strecoară o bancnotă în paşaport.