Asculta acest articol…cuprinzând 115 milioane până în 2050, odată cu creșterea speranței de viață ce duce la expansiunea procentuală a populației vârstnice.
Până atunci nu avem decât să punem accentul pe prevenția bolii, înainte ca maladia să producă transformări ale creierului, până dincolo de punctul limită de revenire la normal.
Creierul este un mare necunoscut
Creierul, sau denumit mai tehnic, sistemul nervos central, este marele turn de control care organizează și controlează toate activitățile. Fără el, corpul n-ar putea trăi. Deși progrese recente în cercetarea neurofiziologică ne-au demonstrat că există zone auditive, motorii, senzitive, intelectuale etc, omul încă se simte pierdut în fața imensului păienjeniș de fibre și conexiuni ale sistemului nervos central. Creierul uman conține mai multe miliarde de conexiuni. Poate că această cifră nu ne spune mare lucru, dar pentru a face o comparație, am putea afirma că întreaga rețea telefonică mondială cu toate conexiunile ei, ar avea dimensiunile unui bob de năut, dacă s-ar reduce la scara creierului.
Așadar, este de înțeles de ce nici microscoapele cu rezoluția cea mai mare și nici studiile cele mai serioase și mai meticuloase nu au rezolvat misterul funcționării creierului. Și, este posibil că acest mister să mai rămână ascuns încă timp de mai multe secole, în caz că va fi deslușit vreodată. Capacitatea minții umane este incomensurabilă. Evident, trebuie să aibă niște limite, dar acestea nu au fost încă determinate. Se poate afirma că am putea studia toată viața, zi și noapte fără încetare, fără a ne epuiza prin aceasta capacitatea intelectuală a creierului. Unii cercetători, optimiști, au afirmat că Albert Einstein (pentru a da un exemplu de persoană care și-a folosit în destulă măsură capacitatea intelectuală) a folosit abia 10% din potențialul său mintal. Trebuie să ținem cont de faptul că, deși funcțiile creierului pe care le putem percepe sunt cea mintală și intelectuală (gândirea) și cea senzorială (pipăit, vedere, miros, auz etc.), acestea reprezintă doar o mică parte din funcțiile cerebrale. :i multe dintre acestea, despre a căror existență abia se bănuiește, sunt absolut necesare pentru menținerea vieții.
Celula nervoasă este cea mai fragilă din întregul organism. Fragilitatea unei celule este invers proporțională cu gradul său de specializare. Mici modificări în lichidul cefalo-rahidian sau mici traumatisme care în cazul altui țesut n-ar avea importanță, pot fi mortale dacă se petrec în țesutul nervos și cerebral. De aceea, creierul este protejat de o cutie osoasă solidă și izolat de sânge printr-un filtru care selectează calitatea sângelui care ajunge la el, numit “barieră hemato-encefalică“.
Creierul este un organ complet energetic. Din energia cheltuită în metabolismul bazal (consumată în stare de repaos absolut), 40% este destinată funcției cerebrale și nervoase. Un sistem care reprezintă sub a zecea parte din greutatea corpului consumă aproape jumătate din energia lui în stare de repaos.
Homocisteina și Alzheimerul
Bolile care atacă creierul (Alzheimer, Parkinson, demența) sunt discutate la numeroase congrese și studiate profund. Concluziile sunt destul de evidente, așa încât, lumea ar putea, dacă ar dori, să-și mențină sănătatea cu adevărat.
Alzheimerul reprezintă o boală cronică a creierului care se micșorează, se strânge. Acesta arată la analize depozite toxice de structuri de proteine, așa numitele Amyloide. Simptomele sunt: uitarea totală, imposibilitatea de a-ți concentra gândirea și vorbirea.
S-a stabilit că la o anumită vârstă creșterea homocisteinei din sânge scade capacitatea spirituală și intelectuală a acestor persoane, în comparație cu o grupă martor cu un nivel jos (normal) al homocisteinei. Studiile au fost făcute pe o grupă de 816 persoane în vârstă de 74 de ani din care primele semne de demență au apărut după 4 ani.
Homocisteina, produs al metabolismului nostru, apare la prelucrarea proteinelor în organismul uman în mod normal. Enzimele noastre din organism împreună cu vitaminele B prelucrează homocisteina într-un produs nedăunător. Dacă organismului nostru îi lipsesc vitaminele complexului de B-uri (B6 și B12 mai ales), la fel ca și acidul folic, crește în mod amenințător homocisteina în sânge. Astăzi se cunoaște perfect că și în cazul acestor boli este o cauza unică: lipsa din hrana noastră a elementelor vitale. În special s-a stabilit cu exactitate că anumite vitamine și minerale sunt absolut necesare pentru a ne proteja împotriva Alzheimerului.
Consumați alimente sănătoase!
Alimentația de tip mediteranean poate contribui la salvarea creierului, ținând la distanță pericolul degradării memoriei și al instalării demenței. Studiile au adus dovezi solide, atestând faptul că alimentele tradiționale ale locuitorilor Greciei și Italiei sunt, într-adevăr, hrană optimă pentru creier. Respectând acest tip de alimentație, bogată în legume cu frunze verzi, pește, fructe, nuci, vegetale și puțin vin, putem să reducem la jumătate riscul apariției bolii Alzheimer. Efectele benefice se datorează vastei game de antioxidanți prezenți în uleiul de măsline, vinul roșu, fructe și legume (mai ales în tomate, ceapă și usturoi), care conferă protecție țesutului cerebral, blocând efectele stresului oxidativ. Consumați pește gras, precum somonul, tonul, sardinele, de două ori pe săptămână sau mai frecvent. Principala clasă de constituienți valoroși ai uleiului de pește sunt acizii nesaturați de tip omega 3 (DHA și EPA).
Nivelul ridicat de DHA din sânge prezice un risc mai mic de demență. Administrarea de suplimente alimentare conținând DHA a avut ca efect revigorarea memoriei în cazul vârstnicilor cu probleme cognitive, arată studiile.
Renunțați la carnea roșie, inclusiv la șuncă și la cremvurști, sau consumați astfel de alimente o dată pe lună. În fiecare dimineață , beți un pahar de suc de fructe și o cantitate de cafea sau ceai verde sau negru. Dacă aveți obiceiul de a bea alcool, optați pentru un pahar de vin, preferabil roșu, împreună cu alimentele.
Atunci când medicii de la Harvard susțin consumul de ciocolată neagră, putem fi siguri că nu e vorba de o fantasmagorie. Însă descoperirea cea mai remarcabilă se referă la faptul că se poate stimula circulația sangvină cerebrală prin consumul de cacao sub formă lichidă. Se știe că, odată cu trecerea timpului, încetinirea treptată a circulației sângelui poate duce la scăderea aportului de oxigen și substanțe nutritive la nivelul creierului.
În fiecare zi, consumați o ceașcă de fructe-boabe, diversificându-le, pentru a include toate soiurile, în special afinele, căpșunile și zmeura.
Săptămânal sunt recomandate două sau trei gălbenușuri de ou. Aceasta pentru aportul de colină, o substanță care răspunde de transmiterea influxului nervos.
Bazați-vă pe consumul de cereale integrale, preferate aproape exclusiv, ceea ce include făina integrală de grâu, orezul brun, făina de ovăz.
Renunțați la alimentele procesate cum sunt snacks-urile, chips-urile, covrigeii sau biscuiții.
Asigurați-vă că nu prezentați un deficit de vitamine ale complexului B. În orice caz, administrarea unei tablete de multivitamine zilnic sau a unei capsule de lăptișor de matcă va fi absolut benefică. Există o zicală amuzantă care în limba română sună cam așa:”Din tot ce am pierdut până acum, mintea îmi lipsește cel mai mult”. Așadar, aveți grijă de mintea dumneavoastră!
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează