LEGISLAȚIE
Asculta acest articolAcest aspect este prevăzut la articolul 1846 din Codul civil. În cazul în care un moştenitor indică prin comportamentul său că doreşte să devină moştenitor (prin implicarea sa în succesiune), se consideră că acesta a acceptat în mod tacit moştenirea.
În cazul în care un moştenitor nu şi-a exercitat dreptul de renunţare la moştenire în termenul stabilit se consideră că acesta a acceptat moştenirea în mod fictiv.
În al doilea rând, există o excepţie de la principiul dobândirii automate a patrimoniului succesoral în cazul în care obiectul care urmează să fie moştenit este un drept de proprietate sau orice alt drept real asupra unui bun imobil. În acest caz, actul de acceptare a moştenirii sau certificatul de moştenitor trebuie înscris în registrul actelor sau în cartea funciară, iar moştenitorul dobândeşte dreptul real cu efect retroactiv de la data decesului persoanei pe care o moşteneşte.
În funcţie de complexitatea cazului, mai pot fi necesare şi: acte proprietate bunuri imobile: contract vânzare-cumpărare/construire, proces verbal de predare-primire a locuinţei; contract de împrumut şi adeverinţă de achitare integrală; certificat fiscal eliberat de Administraţia Financiară, care poate fi solicitat şi prin intermediul biroului notarial; acte proprietate automobil (talon, carte de identitate); certificat fiscal automobil, eliberat de Administraţia Financiară; certificat acţionar, carnete CEC, conturi, depozite bancare (extras de cont sau contract de depozit), act concesiune pentru locul de veci, adeverinţa cu valoarea locului de veci, eliberată de Administraţia Cimitirelor sau de Parohie.
La finalul procedurii se eliberează certificatul de moştenitor. Acesta este autorizat de instanţa competentă în materie de succesiune şi conţine informaţiile referitoare la succesiune (calităţi şi drepturi, cote succesorale). Actul poate fi un document personal sau comun.
CITEȘTE ȘI:
Câte 450 de mii de familii europene se confruntă an de an cu o succesiune internaţională
Fii primul care comentează