Image 1
Image 2

Candidații cu șanse zero fac jocurile politice

Organizarea alegerilor locale pentru primari și președinții de consilii județene dintr-un singur tur de scrutin lasă loc celor mai spectaculoase jocuri politice.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Ce înseamnă alegeri într-un singur tur? Cine se clasează pe primul loc câștigă. Este ca și cum la campionatul mondial de fotbal  ar deveni campioană mondială echipa care marchează mai multe goluri la primul meci, indiferent cine cu cine ar juca.

Iată ce spectacol ne prezintă Capitala. PSD și PNL negociază la greu care partid să propună candidatul susținut de ambele partide.

PSD are o problemă cu candidatura Gabrielei Firea. PNL nu are un candidat care, în sondaje, să treacă de 15-20 de procente. Apar însă candidați-surpriză care dau peste cap toate calcule aritmetice de clasa a treia.

Dacă  Firea nu este desemnată candidată de către PSD, fosta primăriță amenință că va candida ca independentă și astfel va lua voturi de la electoratul PSD.

Supranumit Piedone, mai apare un jucător. Cristian Popescu va lua voturi și de la electoratul PSD și de la electoratul PNL și astfel candidatul comun al celor două partide se va clasa pe locul doi, după Nicușor Dan. Astfel candidatul Alianței Dreapta Unită, formată din USR, Forța Dreptei și PMP, va obține un al doilea mandat datorită voturilor luate de Firea și Piedone. Poate și de alți candidați.

Același lucru este valabil în fiecare județ, în fiecare localitate. La consiliile județene își vor depune candidaturile personaje din toate partidele, dar și independenți. Fiecare va lua un număr de voturi de la candidații partidelor mari, PSD și PNL.

Dacă un răzvrătit de la PSD sau PNL și depune candidatura el va găsi susținători care să adune un număr de voturi care să-l facă pe candidatul fostului său partid să se claseze pe locul doi.

În județele cu populație mixtă, români și maghiari, lucrurile sunt și mai simple. Este un fapt confirmat că maghiarii în proporție de 90% votează candidații UDMR. Este absolut normal.

Dacă la președinția consiliului județean dintr-un județ cu populație maghiară de 30% este un singur candidat UDMR, iar partidele românești propun șase, șapte candidați plus vreo trei sau patru independenți români, un simplu calcul aritmetic arată că învingător va ieși candidatul UDMR.

Datorită acestei anomalii politice, acestei defecțiuni ale democrației reprezentative, PSD și PNL au ajuns să vorbească despre candidați comuni.

Un primar experimentat dintr-o localitate este suficient să-și găsească vreo trei sau patru clienți care să candideze pentru ca el să se claseze pe primul loc și astfel să mai câștige un mandat.

Se pare că la alegerile locale de anul acesta rezultatele vor fi decise de candidații mercenari. Numiți iepurași, candidații cu șanse zero vor răsări ca ciupercile după ploaie și vor influența în mod decisiv rezultatele alegerilor de primari și președinți de consilii județene.

În aceste condiții se mai poate vorbi despre democrație reprezentativă? Nu  prea.  PSD și PNL au fost partidele care au propus ca alegerile de primari și președinți de consilii județene să se desfășoare dintr-un foc, dintr-un singur tur de scrutin.

Acum hotărârea lor se întoarce împotriva lor. Nicușor Dan, adversarul celor două partide, are prima șansă de a câștiga un nou mandat în funcția de primar general al Bucureștiului.

La alegerile locale din anul 2020 a fost susținut nu doar de USR, ci și de PNL. Acum PNL este într-o altă combinație politică, într-o încrengătură de interese cu PSD, fostul lui adversar la alegerile de acum patru ani.

Politica, printre altele, fascinează și pentru că printre politicienii cu putere de decizie se află suficienți  amatori, indivizi fără principii, fără viziune, care nu văd decât câștigul de moment.

Atunci când PNL și PSD erau singurele partide mari și au votat pentru alegerile primarilor dintr-un sigur tur nu exista nici AUR, nici Alianța Dreapta Unită.

Acum există două forțe de opoziție care încurcă rău de tot calculele lui Nicolae Ciucă, a lui Marcel Ciolacu, practic a ambelor partide aflate într-un parteneriat din ce în ce mai șubred.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

Proteste împotriva creșterii bugetului militar în Japonia

MITING PENTRU PACE

Proteste împotriva creșterii bugetului militar în Japonia

Parlamentul japonez a aprobat joi bugetul pentru anul fiscal 2024 începând din aprilie, în valoare totală de 112,57 trilioane de yeni (aproximativ 744 de miliarde de dolari). Bugetul de apărare al țării pentru noul an fiscal a înregistrat o creștere de 16,6 la sută, atingând un record de 7,92 trilioane de yeni, adică 56 miliarde de dolari.