Casa Meșteșugarilor intră în lumea bună a spațiilor culturale

Asculta acest articol

Ea a găzduit vineri, în același timp cu Muzeul Guggenheim din New York, o expoziție sub semnul lui Brâncuși

După ani buni în care locația a stat nefolosită în urma falimentului fostului cinematograf Popular, riscând să cadă de tot în paragină, eforturile pasionate și pasionante ale echipei de restauratori au dat o viață nouă clădirii din strada Ștefan cel Mare, care a primit înapoi numele său istoric: Casa Meșteșugarilor.

Primul eveniment găzduit acolo, la finalul anului trecut, a adunat laolaltă lucrările celor mai renumiți artiști plastici care au trăit și creat în Satu Mare în ultima sută de ani. A fost un prim semnal că – pe lângă expoziția permanentă dedicată istoriei meșteșugurilor și tradiției breslelor din Sătmar, una de altfel foarte interesantă și păstrând atmosfera anilor de început de veac trecut – Casa Meșteșugarilor are o vocație mai largă, de spațiu cultural modern și polivalent.

Această vocație s-a reconfirmat vineri, 23 februarie, când a avut loc aici un workshop și o expoziție de sculptură reunite sub deviza “Following Brâncuși” (Pe urmele lui Brâncuși), înscrise în calendarul mai larg, la nivel național și chiar mondial, al evenimentelor care leagă aniversarea nașterii lui Constantin Brâncuși la Hobița în 19 februarie 1876 de Centenarul Marii Uniri a tuturor românilor. De pildă un astfel de eveniment are loc în aceste zile la Muzeul Guggenheim din New York, așadar Casa Meșteșugarilor din Satu Mare este într-o companie mai mult decât selectă. Dimensiunea internațională a momentului a fost sporită de faptul că printre sculptorii care au onorat evenimentul cu prezența și lucrările lor se numără și ecuadorianul Fidias Vasquez.

O zi sub semnul elanului brâncușian

Nouă sculptori au ținut să-și reunească creativitatea în acest context: Radu Ciobanu (Satu Mare), Alexandru Ciobotariu (Satu Mare), Dan Daniel (Oradea), Felix Deac (Cluj Napoca), Edward Herczeg (Satu Mare), Vasile Popa-Oltean (Cluj Napoca), Eugeniu Tibuleac (Timișoara), Gheorghe Ungurean (Cluj Napoca), Fidias Vasquez (Ecuador). Expoziția lor, curatoriată de Judit Erdos și Felix Deac, a fost prezentată publicului de Cristina Gloria Oprișa și mai sus pomenitul artist clujean, ambii subliniind importanța momentului Brâncuși pentru dezvoltarea artei sculpturii spre inventivitatea și simbolismul ei de azi. O evocare a vieții și carierei lui Constantin Brâncuși a prezentat Marius Deac Florian din partea Centrului Cultural “G.M. Zamfirescu”, iar salutul Primăriei a venit de la viceprimarul Doina Feher, nelipsită de la asemenea prilejuri culturale.

Dar până la vernisaj artiștii invitați s-au întâlnit în mod nemijlocit cu cei dornici să învețe tainele sculpturii, tehnici ale acestei arte. Timp de câteva ore ei s-au ocupat de doritori, în mare majoritate elevi, care au lucrat în lut și au putut la finalul atelierului să își ducă acasă lucrarea în care, dincolo de orice aprecieri estetice, au investit creativitate și suflet. În fond, un nou geniu al artelor plastice poate răsări de oriunde, dacă există oameni dispuși să-i vegheze creșterea, iar Brâncuși e un exemplu din cele mai potrivite în acest sens.

Simbolistica și elanul brâncușian pot fi regăsite în expoziția deschisă vineri, în lucrări ca avântatul “Pegasus” al lui Fidias Vasquez sau stâlpii-totem, axe ale lumii, așezați chiar la intrare de Gheorghe Ungurean. Desigur, fiecare artist are materialul și maniera proprie. De valențele expresive ale siliconului ne convinge Felix Deac, iar Eugeniu Tibuleac arată că este posibil să redai textura pufoasă a norilor în piatră sau să creezi cetăți din poveste. Radu Ciobanu rămâne credincios bronzului satyric, în timp ce Eduard Herczeg concepe un simbol al maternității dintre cele mai explicite. Alexandru Ciobotariu glosează pe teme gotice, Vasile Popa-Oltean desenează o muză grațioasă în lemn, iar Fidias Vasquez, tot în lemn, imprimă forța și energia taurului, simbol hispanic consacrat.

Dar cel care a fost ales să primească premiul special prin votul celor prezenți la vernisaj a fost Dan Daniel, cel care reușește performanța să transpună în marmură, cu mare finețe, structuri și viziuni cosmice, făcând ca imaginile telescoapelor de mare putere să devină obiecte de lux lucrate tridimensional cu mare migală. Un tur de forță, atât conceptual, cât și ca realizare plastică efectivă.

Dezvoltări potențiale

În timp ce la etaj se derula expoziția dedicată lui Brâncuși, la parter a început amenajarea expoziției itinerante “Natura în Art Nouveau”, care va fi deschisă în mod oficial săptămâna viitoare.

Ar fi greșit să considerăm Casa Meșteșugarilor ca un loc destinat doar expozițiilor. Muzicienii din cvartetul Quasi Cosi au fost încântați de acustica sălii, potrivită muzicii de cameră, iar sala mare a fostului cinematograf poate primi spectacole de teatru sau recitaluri actoricești cu o minimă amenajare scenică. În fond, peste cinci ani se va împlini un secol de când în acest loc cântau George Enescu și Bela Bartok. Așa că dezvoltările potențiale de evenimente nu se vor opri aici.