SESIZARE PROTECŢIA CONSUMATORILOR

Castraveţi de neconsumat la Kaufland cu eticheta galbenă

Asculta acest articol

Duminică după prânz am plecat la cumpărături la Kaufland de pe strada Corvinilor din Satu Mare. Nu am obiceiul să cumpăr alimente din acest supermarket, dar în zonă se află magazinul de unde cumpăr mâncare pentru pisici, aşa că am profitat de ocazie ca să cumpăr şi alimente.

Pentru că nu am vrut să cumpăr mare lucru, am luat un coş mic. Am rămas surprinsă să văd cât sunt de mizerabile, vreo două dintre ele nici nu aveau ambele mânere. Mizerie multă era şi pe jos. În timp ce aşteptam la rând la casă, în jurul orei 14:35, o casieră foarte revoltată a început să vocifereze că ea nu mai stă niciun minut în plus, că a stat o jumătate de oră peste program. La fel s-a întâmplat şi în alte zile.

Casieriţa, colega cu care vorbea fără să ţină seama că sunt clienţi care stau la rând, a început să râdă. Un client ce tocmai plătea s-a întrebat nedumerit cu ce este el de vină, casieriţa nu are decât să meargă să-şi ceară drepturile salariale pentru timpul stat peste program. Casieriţa i-a răspuns că degeaba merge pentru că nu o ia nimeni în seamă.
Ajung şi eu la casă, vreau să plătesc cu cardul, dar nu mergea cititorul de card. Casieriţa mă întreabă dacă nu cumva cardul meu este de la banca X (nu-i dau numele ca să nu fac reclamă) pentru că au probleme cu cardurile lor. Nu, cardul meu nu era de la banca respectivă. Dar nicăieri nu era afişat că anumite carduri nu funcţionează.

Am hotărât pe loc să plătesc cash, norocul meu că nu am cumpărat multe şi aveam suma în portofel. Primisem pensia şi am făcut economie, ca să-mi pot cumpăra medicamente şi să plătesc utilităţile.

Ajunsă acasă, altă dezamăgire! Desfac borcanul de castraveţi marca Kaufland, cu termen de garanţie până în decembrie 2025, şi ce să vezi: îmi intră degetele prin castraveţi. Ok, îmi zic, primii 2-3 sunt mai moi, restul sigur sunt buni. Surpriză, surpriză! Toţi castraveţii din borcan s-au sfărâmat între degete când i-am luat.

Asta este, dacă nu am cumpărat borcanul cu 13 lei, marcă românească. Ă;tia sunt castraveţii de 7,49 lei, produşi în Turcia, îmbuteliaţi în Republica Moldova. Ghinion! Cine m-a pus să merg la Kaufland? Uneori prea multă reclamă strică!

Nota redacţiei:

După ce am primit sesizarea la redacţie despre mizeria şi castraveţii de neconsumat de la Kaufland am cerut colaboratorului nostru din Germania să ne facă o scurtă prezentare a grupului din care fac parte magazinele Lidl şi Kaufland. Prezentăm documentarea mai jos. S-ar părea că, din păcate, ultima preocupare a conducerii grupului Schwarz este calitatea produselor care se comercializează în magazine. Noua lor zonă de interes este înfiinţarea unei divizii IT care să concureze cu Amazon şi Microsoft.

—————-

Grupul Schwarz care deţine magazinele Lidl şi Kaufland înfiinţează o divizie IT pentru a concura cu Amazon şi Microsoft

Sub titlul “Revoluţie la Lidl” ziarul german Handelsblatt prezintă situaţia uriaşei companii. Într-un interviu, acordat ziarului german Handelsblatt CEO Gerd Chrzanowski vorbeşte despre transformarea Grupului Schwarz într-un furnizor de servicii IT, dar şi despre afacerea cu carne de porc în loc de carne de vită, mai scumpă în vremuri de inflaţie şi mai puţin căutată de consumatori.

Compania care deţine magazinele Lidl şi Kaufland din România înfiinţează o unitate digitală nouă numită Schwarz Digits, care va oferi servicii cloud şi tehnologie de securitate altor companii. Conducerea gigantului nu ascunde faptul că face acest lucru pentru a nu fi dependenţi de corporaţiile din afara Europei.
Întreprinderile mijlocii vor fi atrase prin “calitatea superioară, agilitate şi viteză”.

Deşi companiile mijlocii sunt mai flexibile şi robuste în faţa crizelor, un mare neajuns este capacitatea digitală mică a companiile mici şi mijlocii, destul de rămase în urmă în acest domeniu.

“Poţi să trezeşti managerul unei companii de dimensiuni medii la trei dimineaţa şi el îţi poate spune imediat cu ce viteză merge maşina lui. Dar dacă îl întrebi despre subiecte precum cloud, securitatea cibernetică sau inteligenţa artificială, lucrurile devin dificile pentru el. Probabil asta o să fie în viitor o problemă de supravieţuire pentru mulţi.
Întreprinderile mijlocii au nevoie urgentă de sprijin din partea politicienilor pentru digitalizare, iar marile companii trebuie să ajute companiile mai mici.

Pentru acest lucru grupul lansează o divizie digitală Schwartz Digits pentru a vinde servicii cloud, aplicaţii AI şi tehnologie de securitate cibernetică. Trebuie să luăm decizii pentru Germania pe date şi fapte concrete, nu pe agende ideologice.

Înfiinţând un campus IT grupul comercial prezent în România cu magazinele Lidl şi Kaufland vrea să concureze cu giganţii tehnologic precum Amazon şi Microsoft. În acest moment grupul Schwarz este unul dintre cei mai mari clienţi Amazon şi Microsoft, însă vrea să-şi ia soarta în propriile mâini.

Pandemia a schimbat ritmul cumpărăturilor. Dacă înainte de pandemia de coronavirus oamenii îşi cumpărau produse de două-trei ori pe săptămână, în pandemie şi-au redus cumpărăturile la o singură dată pe săptămână.

O întrebare care priveşte direct angajaţii Lidl din România: Când va înlocui Inteligenţa Artificială oamenii la casă din magazinele Lidl?

Sunt căutate produsele promoţionale, carnea mai ieftină de porc în loc de carne de vită, şi compară mereu preţurile. Aceste lucru avantajează Lidl şi Kaufland, pentru că face mereu discount-uri.
Oferind preţuri promoţionale creşte numărul clienţilor, spune CEO Chrzanowski, dar creşte şi preţul achiziţiilor pe care le facem. Adică vinzi mai mult, dar câştigi mai puţin.

Nu folosim digitalizarea pentru a reduce locuri de muncă, a economisi bani sau a creşte profiturile, spune Gerg Chrzanowski. Digitalizarea şi inteligenţa artificială sunt necesare pentru a putea continua să funcţionăm în viitor. Asta nu este uşor astăzi: posturile vacante devin din ce în ce mai greu de ocupat. Tehnologia ne poate ajuta în acest sens.
Notă: Grupul Schwarz are o cifră de afaceri globală de aproape 147 de miliarde de euro în retail şi aproape patru miliarde de euro în eliminarea deşeurilor. Spre comparaţie, PIB-ul României este de 286,4 milioane euro. Adică o singură companie produce cât jumătate din România. Când va ajunge divizia digitală a grupului german la o dimensiune relevantă? În următorii câţiva ani. Va depăşi România?

Corespondenţă din Germania H. Seiler