Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Cât de mult așteaptă România de la congresul PPE?

Organizat la București, congresul PPE reprezintă o ocazie pentru România de a forța mâna Austriei să accepte lărgirea Spațiului Schengen.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

După cum se știe Austria s-a opus și, se pare, continuă se opună. Deși la congres se află toate partidele care fac parte din PPE, inclusiv partidul cancelarului Nehammer, o rezoluție nu este decât un act politic.

Este la latitudinea guvernului austriac să o respecte sau nu. Adevărata negociere probabil se va purta la întâlnirea directă a președintelui Klaus Iohannis cu cancelarul Nehammer, la Cotroceni.

În spatele refuzului se află, desigur, interese financiare. Capitalul austriac a intrat puternic în România. Cea mai importantă bogăție a României, petrolul și gazele, se află deja în portofoliul firmei OMV. Mai rămâne exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Oricât de mult ne-am dori, problema Schengen este un subiect mărginaș al congresului. Documentul care va fi supus aprobării se axează pe problema migrației.

Creștin-democrații europeni și-au fixat deja în proiectul electoral al alegerilor europene punctul cel mai sensibil, cel legat de migrație: găsirea unei soluții pentru solicitanții de azil.

Presa europeană anunță că politicieni creștin-democrați cer o schimbare fundamentală în legislația europeană în materie de azil, care constă în implementarea modelului Rwunda.

În programul Ursulei von der Leyen se stipulează că se vor încheia acorduri cu țări terțe pentru a se asigura că solicitanții de azil vor primi protecție într-o manieră civilizată și sigură.

Asta înseamnă că oricine va cere azil în UE va putea fi transferat într-o țară terță sigură, unde va trece prin procedura de azil din țara respectivă. Această procedură este încercată de guvernul britanic în cazul Rwanda.

Procedura este conformă cu Convenția de la Geneva privind refugiații, dar și cu Convenția europeană a drepturilor omului, care se referă la protecția împotriva persecuției, torturii și deportărilor colective.

Problema mai dificilă este găsirea unei definiții a ceea ce înseamnă o țară terță sigură. Proiectul este susținut de Manfred Weber și din moment ce Ursula von der Leyden este membra partidului său, ea, ca președinte al Comisiei Europene, va trebui să însușească acest punct din programul PPE.

De asemenea, este probabil să se anunțe majorarea numărului de militari cu câteva mii și a angajaților Frontex, care păzesc granițele UE cu 30 000.

Poate că majorarea numărului de oameni care păzesc granițele UE va conta în decizia Austriei de a nu se mai opune intrării României în Spațiul Schengen.

În linii mari, cam acesta este punctul sensibil din programul creștin-democraților europeni. Are, după cum se vede, o importanță și pentru România. Să vedem dacă Austria se va lăsa convinsă.

Așa cum era de așteptat, AUR nu a pierdut ocazia de a se face remarcat. Cu steagurile de patru metri, în jurul lui George Simion care purta o șapcă adusă din America pe care scrie TRUMP, s-a adunat un grup de protestatari. Protestul a fost anunțat de europarlamentarul Cristian Terheș. Efectul electoral, din punctul de vedere al opoziției, este asigurat.

Lucrările congresului nu au fost tulburate pentru că micul grup nu a fost atât de agresiv, iar jandarmii și-au făcut datoria. Întrebarea este dacă după acest congres PNL își va schimba raportul cu PSD. Între cele două partide a intervenit un impediment major: migrarea unui mare număr de primari de la PNL la PSD.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Sigla Informatia Zilei

“Adevărații liberali”

Asculta acest articol Din două mișcări și trei vorbe Liviu Dragnea pare să fi rezolvat problema disputei cu ALDE. Președintele