Asculta acest articolAdaptabilitatea la schimbare este cea mai solicitată competență solicitată, în doar câteva țări din Europa Centrală, adaptabilitatea la schimbări figurând pe o poziție inferioară în clasamentele competențelor generale.
Adaptabilitatea este o abilitate soft ce presupune adaptarea cu ușurință la circumstanțe în schimbare, pentru a ține pasul cu prioritățile, proiectele, clienții și tehnologia în mișcare. Angajații care dețin această calitate fac față schimbărilor la locul de muncă, fie că sunt actualizări ce țin de proceduri sau de mediul de lucru. Adaptabilitatea este o abilitate esențială, atât în muncă, cât și în viață, pentru că nu supraviețuiește specia cea mai puternică și nici cea mai inteligentă, ci cea mai adaptabilă la schimbare, conform evoluționiștilor.
Contrar percepției generale, această calitate a angajaților nu a devenit crucială în timpul pandemiei, ci cu câțiva ani anterior acesteia, conform BBC.
La o conferință TED Talk din 2019, Investitorul american Natalie Fratto explica la o conferință TED Talk din 2019 că adaptabilitatea a devenit din ce în ce mai importantă „pentru că lumea accelerează”, adăugând: „Fiecare dintre noi este forțat să se confrunte cu mai multe schimbări decât oricând în istoria umanității”. Viteza și amploarea inovării tehnologice din ultimii ani le-au impus oamenilor să adopte noi competențe într-un ritm vertiginos.
Dar adaptabilitatea la schimbare este puternic legată de unul dintre indicatorii la care România se plasează în mod traditional pe ultimele locuri – învățarea de-a lungul întregii vieți.
Din 2019, anul pre-pandemic, și până în 2022, rata de participare a adulților la activități de învățare a persoanelor între 25 și 64 de ani a înregistrat un salt în România, de la 1,3% la 5,9%, dar decalajul față de media UE rămâne semnificativ – de 6,5 pp (11,9% în Uniune).
O altă veste proastă pentru România este și relația pozitivă între adaptabilitatea angajaților și rezultatele PISA, demonstrate de doi cercetători de la Universitatea din Belgrad, Maja Jandric și Sasa Randelovic. România, cu rezultatele dezastruoase la citire, matematică și științe, face parte din categoria statelor UE cu nivelurile scăzute de adaptabilitate a forței de muncă, ceea ce ar putea prezenta un obstacol important pentru dezvoltarea viitoare.
În mod contrar trendului general, competențele digitale sunt în scădere în anunțurile de recrutare pentru profesioniștii în administrație, de la 40% în 2019, la doar 26%, în România.
O evoluție similară o au și alte skilluri, precum capacitatea de a lucra în echipă și de a da dovadă de responsabilitate, a căror prezență în anunțurile online de recrutare se diminuează.
În cazul competențelor generale ale inginerilor, una dintre puținele ocupații unde adaptabilitatea la schimbare nu contează aproape deloc, majoritatea primelor 10 competențe sunt pe trend descendent, inclusiv munca în echipă sau de a identifica soluții pentru probleme și definirea standardelor de calitate.
Cu o excepție notabilă – cunoașterea limbii engleze, o cerință ce a figurat anul trecut în 18% din anunțurile de angajare de pe platformele online de recrutare, comparativ cu aproximativ 8%, în 2019.
CITEȘTE ȘI:
CHEIA PENTRU UN STIL DE VIAȚĂ ARMONIOS
Fii primul care comentează